Dezbateri parlamentare

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Interzicerea drogurilor uşoare - un prim pas spre normalitate"

După multe luni de dezbateri şi multe semnale de alarmă cu un larg ecou în ţară, problematica substanţelor etnobotanice pare să-şi fi găsit soluţia: cadrul legal de cultivare, producere, fabricare, transformare, oferire, punere în vânzare, distribuire, transport, procurare, cumpărare, deţinere fără drept de constituire a plantelor şi substanţelor asimilate drogurilor, conform proiectului de modificare a Legii nr.143/2000 aprobat de Guvern, a fost suspendat. Acest fenomen este unul firesc având în vedere implicaţiile nefaste pe care le-ar fi putut declanşa amânarea sau chiar omiterea unei legi care să pună punct unei degradări sociale ascunsă sub egida termenului de "legal", care să stopeze comercianţii în a pune la îndemâna copiilor o sumedenie de plante înlocuitoare pentru droguri ademenindu-i prin legalitatea produsului, care să ofere cetăţeanului dreptul de a trăi într-o societate echilibrată şi sănătoasă.

Sunt cel puţin trei motive pentru care această lege este indispensabilă, care subliniază de fapt, riscul la care se expune o societate fără o astfel de reglementare.

1. Consumul legal de droguri uşoare ar fi condus la banalizarea respectivelor substanţe, fiind astfel mult mai uşor procurabile, numărul consumatorilor ar fi fost în creştere creând o dependenţă psihologică la început cu risc real de trecere la o dependenţă fiziologică, ambele îngrijorătoare atât pentru sănătatea consumatorului, cât şi pentru sănătatea, cel puţin morală, a celor din jurul său.
2. Crescând astfel numărul consumatorilor, solicitările pentru crearea de noi centre specializate de reabilitare nu întârziau să apară, fenomen ce implică atât nivelul social, cât şi cel economic, costurile de reabilitare a victimelor substanţelor psihotrope necesitând adeseori aportul întregii populaţii, fapt nejust în cazul contribuabililor care nu prezintă interes pentru acest domeniu de investiţii.
3. Drogurile "uşoare" sunt în fond un pas spre ilegalitate, ele fiind percepute ca un intermediar pentru drogurile "grele" care pot avea efecte dezastruoase pentru individ şi societate.

Subliniind cele enunţate anterior, importanţa şi necesitatea acestei legi este de necontestat, însă prin emiterea unei simple ordonanţe de urgenţă, problema doar pare că şi-a găsit soluţia. Ştim cu toţii că prohibiţia nu a fost o alternativă eficientă în atingerea scopului propus, fapt demonstrat în nenumărate state care au aplicat această metodă legislativă şi administrativă. Pentru a obţine rezultatele aşteptate, această lege nu este suficientă, ea fiind însă un important prim pas în eradicarea consumului de substanţe psihotrope. Ceea ce ar constitui următoarea etapă ar fi descurajarea individului în a mai fi interesat de aceste plante etnobotanice, conferindu-le un statut socialmente indezirabil. Experienţa medicală pe astfel de substanţe este limitată. Crearea unor centre speciale care să furnizeze informaţii cu fundament ştiinţific în privinţa riscului pe care îl implică consumul de substanţe psihotrope, ar fi benefică pentru curiozitatea adolescenţilor şi tinerilor, sau a posibililor consumatori, făcându-i conştienţi de necesitatea ilegalităţii lor, acceptând legea prin asimilare şi nu prin constrângere.

Alături de aceste centre, existenţa unei campanii de prevenire a acestui fenomen prin informare, documentare şi sprijinire a persoanelor deja afectate şi nu numai, se impune cu necesitate în atingerea obiectivelor finale. Numeroase îmbolnăviri şi chiar câteva decese, puse de medici pe seama acestor substanţe care până nu demult se comercializau legal, sunt efecte nefaste care puteau fi evitate. Ceea ce noi, în calitate de legiuitori, putem să facem este să elaborăm un cadru de reglementare şi promovare a politicilor de prevenire a consumului de droguri.