Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernarea iresponsabilă a PSD creşte abandonul şcolar şi pune în pericol vieţile elevilor"

Abandonul şcolar este o problemă stringentă pentru ţara noastră şi pentru viitorul ei. Comisia Europeană a caracterizat părasirea timpurie a şcolii ca fiind "un obstacol în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, care afectează productivitatea şi competitivitatea, fapt ce alimentează sărăcia şi excluziunea socială˝. Şomajul, sărăcia şi excluziunea socială ar fi fost puncte nevralgice pentru orice guvernare cu adevărat social-democrată, însă, în România, social-democraţia s-a tradus prin protejarea liderului suprem, Liviu Dragnea, lupte în cadrul partidului, bombardarea perpetuă a justiţiei şi populism economic.

În 2010, prin Strategia "Europa 2020", ţările membre ale Uniunii Europene şi-au asumat ca până în anul 2020 să reducă abandonul şcolar la 10%. Fiecare ţară şi-a stabilit propriul său obiectiv, în cazul României procentul fiind de 11,3%. Potrivit Eurostat, abandonul şcolar în România, raportat la datele colectate pe anul 2018, este de 16,4%, ceea ce ne plasează pe locul al III-lea de la coada clasamentului. În raportul de ţară realizat de Comisia Europeană, transmis în data de 27 februarie 2019, se menţionează "situaţia critică" privind părăsirea timpurie a şcolii şi faptul că obiectivul asumat este imposibil de atins până în 2020; prin urmare, încă un examen picat în faţa Europei. Un studiu realizat de UNICEF, publicat în anul 2015, intitulat "Costul investiţiei insuficiente în educaţie, în România", a constatat că un an în plus de şcoală reduce cu 8,2% riscul de a deveni şomer, un an în plus de şcoală creşte câştigurile salariale cu 8%-9%, iar nu în ultimul rând, beneficiile unui an în plus de şcoală, în medie, calculate la nivel macro, reprezintă 7%-9% din PIB; aşadar, costul investiţiei insuficiente în educaţie este echivalent cu pierderea a 12-17 miliarde de euro până în 2025, arată studiul UNICEF.

Cum alege Guvernul să răspundă unor statistici şi date îngrijorătoare precum acestea? Prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă, la presiunea Ministerului Dezvoltării şi a câtorva transportatori, care îngrădeşte accesul la educaţie şi pune în pericol copiii care, spre deosebire de cei care se află la putere, aleg să meargă la şcoală. O.U.G. nr. 51/2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, elimină transportul de persoane între localităţile unui judeţ din sfera serviciilor publice şi îl trece în sfera regimului comercial. Ce înseamnă aceasta?

Înseamnă că elevii navetişti nu vor mai putea beneficia de transport redus, aşa cum prevede Legea educaţiei, şi nici nu va mai fi posibilă obligarea operatorilor de transport de a mai practica inclusiv acele trasee care nu aduc un profit, în schimbul unor compensaţii, aşa cum prevede Regulamentul 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului la art. 5, care spune că "multe dintre serviciile de transport terestru de călători care sunt necesare din punctul de vedere al interesului economic general nu pot funcţiona în regim comercial. Autorităţile competente ale statelor membre trebuie să poată acţiona pentru a se asigura că asemenea servicii sunt prestate. Mecanismele pe care aceste autorităţi le pot utiliza pentru a asigura prestarea de servicii publice de transport de călători includ, printre altele, acordarea de compensaţii financiare operatorilor de servicii publice".

Principalele efecte ale acestei ordonanţe sunt: creşterea abandonului şcolar şi punerea în pericol a elevilor, care, dacă vor dori să ajungă la şcoală, vor fi nevoiţi să apeleze la cursele ocazionale, aşa cum a făcut Alexandra Măceşanu. Motivul stupefiant înscris în nota de fundamentare: "includerea transportului rutier judeţean de persoane în sfera serviciilor publice atrage implicit acordarea de compensaţii de la bugetele locale ale judeţelor, cu impact negativ asupra cheltuielilor consiliilor judeţene."

Aşadar, constatăm că actuala guvernare nu este interesată să reducă abandonul şcolar sau să garanteze siguranţa actorului principal din educaţie, deoarece, ştim cu toţii, copiii nu aduc voturi.