Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2021
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/2021
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2021 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2021
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.32 | Dumitru Coarnă - declaraţie politică cu referire la politica agricolă din România; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
A plouat cu promisiuni electorale, dar a secat fondul pentru agricultură! Fenomenul acesta meteorologic ciudat se întâmplă mult prea des în noua guvernare. Legea Bugetului de Stat pe anul 2021 a uitat şi de fermierii care au pierdut recolte întregi din cauza secetei şi de agricultură, care pentru mulţi români reprezintă principala activitate şi singura sursă de venit. Amendamentul care prevedea suma de un miliard de lei pentru fermieri a fost respins de Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci, care au avizat în schimb pozitiv bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021, fără să cuprindă despăgubirile pentru recoltele distruse de secetă şi fondurile pentru realizarea de sisteme de irigaţii în zonele afectate. În "linie" au fost votate negativ mai multe propuneri aduse Proiectului Legii bugetului, printre care şi cele care vizau două subiecte de importanţă majoră pe care doresc să le aduc în atenţia dumneavoastră - acordarea despăgubirilor pentru fermierii din judeţul Călăraşi pentru culturile afectate de secetă şi realizarea unor sisteme de irigaţii în zonele cele mai afectate de secetă printre care se numără şi acest judeţ. Folosiţi ca pretext în campania electorală, banii alocaţi despăgubirilor pentru culturile de toamnă şi pentru cele de primăvară nu au mai fost acordaţi, iar fermierii călărăşeni privesc neputincioşi la ploaia de promisiuni mincinoase care nu le mai salvează recoltele, nici nu le achită creditele la bănci, mulţi dintre aceştia fiind în pragul falimentului şi trăind la limita subzistenţei. Fiind un judeţ de câmpie, terenurile agricole ocupând peste 84% din suprafaţă, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Circa două treimi din producţia agricolă a judeţului o reprezintă aportul sectorului vegetal, acesta fiind orientat cu precădere spre culturile de cereale boabe, plante oleaginoase şi plante de nutreţ. Cu toate că ministrul agriculturii a promis la mijlocul anului trecut că despăgubirile de aproape 450 de milioane de euro vor ajunge încă din decembrie 2020 în conturile fermierilor din toată ţara, pentru efectele negative produse de seceta din toamna anului 2019 şi primăvara anului 2020, urmând a fi despăgubiţi 35.000 de fermieri, ale căror culturi au fost calamitate, aceste despăgubiri nu sunt precizate în Legea bugetului pe 2021, drept urmare, nu s-au alocat. Cum producţia medie la hectar a scăzut la toate culturile de toamnă din anul 2019, cât şi la cele din primăvara anului 2020, din cauza secetei, judeţul Călăraşi a fost extrem de afectat, fermierii din acest judeţ având nevoie urgentă de fonduri pentru acoperirea daunelor suferite, pentru plata ratelor la creditele contractate cu diferitele bănci şi de fonduri pentru implementarea unui sistem viabil de irigaţii, pentru a preîntâmpina asemenea situaţii dezastruoase. Agricultura judeţului Călăraşi şi agricultura României în general nu îşi ating însă întregul potenţial din cauza fragmentării masive a suprafeţelor agricole, a tehnologizării precare şi a lipsei unui sistem de irigaţii funcţional, acestea fiind şi unele dintre principalele motive pentru care, la mai multe culturi, România înregistrează unele dintre cele mai slabe randamente la hectar din UE. Judeţul Călăraşi merită o politică agricolă adecvată, care să răspundă eficient aşteptărilor fermierilor în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, protecţia biodiversităţii, dar şi în vederea asigurării unui venit echitabil pentru munca şi sudoarea fermierilor, pentru că, aşa cum susţinea şi Mihail Kogălniceanu, "...agricultura este maica neamului omenesc, care hrăneşte fiii săi..." |


