Dezbateri parlamentare

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Într-o lume în care pandemia a redefinit toate procesele sociale, economice şi politice, în care geopolitica a devenit un domeniu din ce în ce mai complex şi sensibil, iar diferenţa între bogaţi şi săraci se adânceşte tot mai mult, din păcate, în această lume, fenomenul violenţei, prin multiplele sale forme - mai mult sau mai puţin evidente -, devine tot mai frecvent. La nivel mondial, situaţia arată îngrijorător.

În România, afectată grav de cel de al patrulea val al pandemiei de COVID-19, ţară în care în economie, sistemul sanitar şi în educaţie se resimt puternic consecinţele pandemiei, accentuarea fenomenului de violenţă este în creştere, iar acest aspect devine, tot mai mult, o preocupare majoră a societăţii româneşti.

În condiţiile în care discursul politic, acţiunile şi eforturile noastre se concentrează pe acţiunile necesare asigurării unei dezvoltări durabile, pe principiul economiei circulare, a societăţii inclusive, precum şi pe principiul "nu lăsăm în urmă pe nimeni"- întrebarea care ne preocupă tot mai mult este: cum acţionăm pentru a contracara acest fenomen, ce facem pentru a preveni orice formă de violenţă?

În acest context, cât şi în anii precedenţi, UDMR şi Organizaţia de femei a Uniunii, pe lângă acţiunile de prevenire, şi-a concentrat atenţia asupra mai multor activităţi care au efectul de a reduce violenţa. Astfel, încă din 2017, am format - împreună cu experţi în domeniu, reprezentanţi ai societăţii civile - echipe de specialişti care informează, susţin un dialog cu elevii despre acest fenomen, analizează împreună cu profesori şi părinţi cazuri de violenţă domestică şi, tot împreună, caută soluţii punctuale, care pot aduce schimbări în aceste situaţii intolerabile.

La data de 2 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua internaţională a nonviolenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007. Ziua de 2 octombrie reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India.

Această zi reprezintă o ocazie pentru a "disemina mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea opiniei publice". Rezoluţia reafirmă "relevanţa universală a principiului nonviolenţei", precum şi dorinţa "de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei", arată Organizaţia Naţiunilor Unite.

Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit. "Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume" este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi.

Principiul nonviolenţei - cunoscut şi sub numele de rezistenţă nonviolentă - respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice.

Oamenii sunt chemaţi să contribuie, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranţei, a înţelegerii şi a nonviolenţei, să promoveze diversitatea culturală şi înţelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conştientizare, marşuri, conferinţe, întâlniri publice.

Pe lângă evenimente specifice şi acţiuni dedicate datei de 2 octombrie, mesajul acestei zile trebuie rostit cât mai puternic, pentru a putea fi auzit în acest zgomot continuu în care trăim. Trebuie să conştientizăm faptul că nu victima trebuie condamnată, nu victima violenţei este vinovată, ci întreaga societate care a generat direct sau indirect starea de fapt, precum şi agresorul, care, pe lângă pedepsirea în conformitate cu legea a faptelor comise, trebuie să fie consiliat, ajutat şi sprijinit pentru a avea succes în schimbarea comportamentului propriu.

Nu vom avea însă rezultate concrete fără sprijinul şi colaborarea întregii societăţi pentru a elimina orice formă de violenţă. Iar noi, lideri ai comunităţilor pe care le reprezentăm, trebuie să fim cei mai hotărâţi şi perseverenţi pe acest parcurs de reformare a societăţii noastre.