Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Bejinariu:

Din când în când, printre alegeri, jocul democratic face astfel încât partide mici, gălăgioase, a căror singură pricepere este agresivitatea "contra", ajung la putere. S-a întâmplat în 2016 cu partidul deghizat în Guvern tehnocrat, s-a întâmplat şi anul trecut cu partidul "oamenilor noi", conduşi acum de omul politic foarte vechi Dacian Cioloş. De fiecare dată s-a demonstrat că ştiinţa lor de a dărâma nu e însoţită de competenţe sau abilităţi de a construi ceva pentru oameni.

Misiunea lor de a înlocui clasa politică veche, o misiune care contrazice obiceiul democraţiilor consacrate de a valoriza oamenii cu experienţa politică îndelungată, a eşuat din pricina faptului că ei nu pot demonstra niciun alt sentiment cu excepţia urii. Ajunşi în poziţii de decizie, oamenii mai noi ai politicii se grăbesc să valorifice accesoriile puterii, iar primele lucruri pe care le fac sunt alegerea maşinilor de serviciu, a gărzii de pază, a legitimaţiilor de protocol, a paşapoartelor diplomatice şi a consilierilor care să le promoveze imaginea pe Facebook. Următoarea lor grijă este aceea de a înlocui politic, fără examene şi fără consideraţie pentru reguli, funcţionarii de vârf a căror singură vină este aceea că se aflau acolo dinainte. În numele unei idei curate, de împrospătare a resurselor administraţiei, au aplicat doar reguli murdare, prin care mii de incompetenţi din echipele lor de sprijin au fost numiţi politic în funcţii de conducere.

Aşa se explică amplificarea cronică a crizelor pe care le parcurge România. Aşa se explică şi dramele fără precedent ale oamenilor.

Alegători de bună-credinţă au fost seduşi de discursuri înflăcărate împotriva corupţiei, fără să ştie că cei pe care îi votează, în numele acestui ideal, comit zilnic abuz în serviciu prin abaterea de la reguli, legitimând aceste abateri cu justificarea că regulile sunt făcute de predecesori.

Discursul urii a scindat societatea într-un fel în care ideea de "comunitate" sau "valori comune" nu-şi va găsi înţeles curând în România. Incompetenţa lor a scufundat oraşele României în beznă, în frig şi în mizerie. Nepăsarea lor faţă de oamenii mulţi şi neajutoraţi ai României a adâncit sărăcia, şi incompetenţa lor a dus la cea mai ridicată rată a mortalităţii COVID la noi în ţară.

O campanie prost făcută, gândită doar pentru oamenii sofisticaţi şi urbani, cărora le lipsesc deplasările în excursii şi socializarea, a făcut astfel încât oamenii din mediul rural să nu afle importanţa medicală a vaccinării. Noi, politicienii cu experienţă mai lungă, am parcurs multe şiruri de alegeri, am învăţat că aşteptările oamenilor, dincolo de idealuri, se referă la lucruri concrete, la viaţa lor de zi cu zi. Noi am învăţat din greşeli, ne-am corectat şi am fost nevoiţi să performăm mereu mai bine. Noi ştim că faptele bune sunt mai durabile decât promisiunile frumoase şi mai ştim că oamenii s-au săturat de discursul reformist - dacă prin "reformă" se înţelege doar schimbarea de dragul unei noi viziuni, a "oamenilor noi".

România are legi, are mecanism democratic robust, are instrumente şi pârghii administrative, are arhitectura instituţională solidă, are oameni buni, valoroşi, cu experienţă. Totul este să aşezăm competenţele acolo unde este nevoie de ele ca să putem progresa noi, toţi, nu doar elita înstărită a ţării. Norocul este că trecerea timpului şi examenele pe care le-au tot picat "oamenii noi" ai politicii au făcut din aceştia politicieni vechi deja. Odată cu această realitate se instalează nevoia unei armonii sociale pe care doar experienţa politică o poate realiza. Doar prin stabilitate, prin act de guvernare matur, responsabil şi competent putem avansa. Aceste lucruri le-a oferit totdeauna PSD!