Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Nagy:

"Poliţia de Frontieră"

Poliţia de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv braţul Măcin şi canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţă, în condiţiile legii.

Organism relativ tânăr, dar cu vechi tradiţii de-a lungul veacurilor în asigurarea ordinii la graniţele române, Poliţia de Frontieră se afirmă ca o instituţie cu personalitate proprie şi individualitate în executarea misiunilor, fiind în măsură să scoată în evidenţă, încă de la frontieră, adevărata imagine a statului de drept şi autentica democraţie şi civilizaţie a poporului român.

Cu aproximativ 3.150 kilometri de graniţă aflată în responsabilitate, Poliţia de Frontieră Română se confruntă permanent cu o problematică extrem de variată şi cu diverse motivaţii ilicite de tranzitare a frontierei române, pornind de la migraţia ilegală, traficul cu stupefiante, armament şi autoturisme furate şi terminând cu contrabanda, sub toate formele ei de manifestare.

Organizată după modelul instituţiilor similare din statele UE, Poliţia de Frontieră Română depune eforturi susţinute pe linia prevenirii şi combaterii fenomenelor infracţionale transfrontaliere şi pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei interne şi internaţionale în vigoare, astfel încât, la frontierele României, activităţile specifice să se alinieze standardelor internaţionale.

Data de 24 iulie a fost desemnată ca Ziua Poliţiei de Frontieră Române prin articolul nr. 45 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române. Alegerea acestei date este legată de unirea celor două structuri grănicereşti din Moldova şi Ţara Românească de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza din data de 24 iulie 1864.

Prin Înaltul Decret Domnesc numărul 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se prevedea organizarea grănicerilor din Moldova după modelul celui din Ţara Românească şi unirea celor două corpuri grănicereşti.

Ziua Poliţiei de Frontieră Române are o conotaţie istorică specială, pentru că marchează în fiecare an memoria colectivă, adică ne arată temeiurile din vremuri imemoriale pe care se aşază tradiţia apărării pământului nostru.

Poliţia de Frontieră Română a urmărit permanent - în cadrul proceselor de transformare instituţională derulate în ultimii ani - crearea unei instituţii funcţionale, moderne, compatibile cu structurile similare din ţările membre ale Uniunii Europene şi capabile să combată eficient fenomenele infracţionale transfrontaliere.

Prin reorganizările etapizate, înfăptuite începând din anul 2001, s-a avut în vedere optimizarea structurii, în special pentru îmbunătăţirea practicilor de lucru şi dezvoltarea eficacităţii în supravegherea şi controlul fizic al frontierelor României, dar şi pentru a răspunde riscurilor generate de infracţionalitatea transfrontalieră, a creşte capacitatea de realizare a analizelor de risc operaţionale şi, nu în ultimul rând, pentru crearea condiţiilor necesare creşterii capacităţii de pregătire a personalului propriu.

De asemenea, după aderarea României la Uniunea Europeană, au fost create structuri de legătură între structura noastră şi instituţiile europene, realizându-se astfel un canal direct de comunicare, în special pe linie operativă.

În funcţie de evoluţia infracţionalităţii transfrontaliere şi de cerinţele impuse de statutul de ţară membră a Uniunii Europene, respectiv semnatară a Acordului Schengen, în viitor, Poliţia de Frontieră Română va acţiona pentru modificarea structurii sale organizatorice, astfel încât eficienţa activităţilor sale să se menţină la un nivel maxim.

Structura Poliţiei de Frontieră permite coordonarea unitară a activităţilor specifice derulate, asigurarea unui înalt nivel de supraveghere şi control la frontiera terestră, maritimă şi fluvială, combaterea migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate, precum şi respectarea regimului juridic al frontierei de stat.

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră este condus de un inspector general numit prin ordin al ministrului de interne, care este ajutat de adjuncţi. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră are în structura sa organizatorică direcţii, servicii şi birouri.

Inspectoratele Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră şi Garda de Coastă sunt unităţi distincte în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, cu o competenţă teritorială determinată.

Instituţiile de învăţământ pentru pregătirea şi specializarea personalului asigură pregătirea iniţială si continuă a personalului Poliţiei de Frontieră, contribuind esenţial la creşterea nivelului de formare profesională, pe baza unui sistem performant, care corespunde cerinţelor de securitate a frontierei României şi practicilor europene în domeniu.

Dispoziţiile transmise în contextul COVID-19 trebuie puse în practică în mod eficient şi, pe de altă parte, aceea de susţinere a poliţiştilor de frontieră care, în aceste zile, alături de personalul medical, se află în prima linie şi interacţionează direct cu participanţii la trafic ce revin în ţară din zone de risc.

În contextul pandemiei COVID-19, pentru limitarea răspândirii virusului SARS COV 2 şi pentru a proteja sănătatea tuturor persoanelor, la nivel internaţional, cât şi naţional au fost necesare unele restricţii de călătorie. Aceste măsuri au avut influenţe majore în circulaţia internaţională a persoanelor, fapt ce a condus la scăderea semnificativă a traficului de persoane şi mijloace de transport prin punctele de frontieră, implicit la scăderea infracţionalităţii transfrontaliere.