Dezbateri parlamentare

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Interesul crescut al tinerilor faţă de UE trebuie privit cu maximă seriozitate!"

Ultimul Eurobarometru publicat în această săptămână de Parlamentul European pare a aduce o serie de veşti îmbucurătoare în ceea ce priveşte interesul cetăţenilor europeni faţă de viitorul Uniunii. Spre exemplu, interesul tinerilor pentru viitoarele alegeri europarlamentare a crescut cu 6 puncte procentuale, de la 43%, în anul 2018, la 49%, în anul 2023; 42% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani afirmă că este foarte important pentru ei să voteze în alegerile europene de anul viitor.

Tendinţa este să interpretăm aceste date în sensul în care ne dorim o implicare mai mare a tinerilor în politică şi de a-i convinge să participe la viaţa politică a "cetăţii". Totuşi, dorinţa de-i implica pe tineri în administrarea propriului viitor în societate ne poate induce în eroare, aşa numita eroare de confirmare sau, mai pe româneşte, să vedem doar ceea ce ne dorim să vedem!

Spuneam mai devreme că se înregistrează o creştere a interesului tinerilor faţă de alegerile europene până la nivelul de 49%; în acelaşi timp, media celorlalte categorii de vârstă este de 56% interes. Deci, tinerii sunt în continuare cel mai puţin interesaţi de administrarea UE. Mai departe, 42% dintre tineri spun că e important să voteze; din nou, sunt semnificativ sub media europeană de 48%.

În realitate, putem considera că interesul tinerilor faţă de alegerile europene ar putea fi şi o formă de revoltă faţă de actualul sistem administrativ al Uniunii. Argumentele pentru o astfel de poziţie sunt multiple şi complexe. Spre exemplu, rezultatele ultimului Eurobarometru arată că dorinţa tinerilor de a schimba lucrurile (33%) este clar mai mare ca media europeană (29%).

O explicaţie mai profundă are legătură cu perspectiva viitorului pentru tinerii europeni. Se ştie că şomajul în rândul tinerilor din UE este o problemă reală, care conduce la consecinţe economice, sociale şi chiar juridice (infracţionale). Dacă rata şomajului general în UE este de aproximativ 7%, şomajul în rândul tinerilor este dublu (16.6%)! Să nu uităm că, potrivit datelor Eurostat, în 2021, în Uniunea Europeană existau 3 milioane de tineri şomeri (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani). Însă aici vorbim doar despre medii, dar diferenţele între ţări sunt uluitoare: În România, rata şomajului în rândul tinerilor a fost 21% în anul 2021, însă cele mai ridicate niveluri erau înregistrate în Grecia (35,5%), Spania (34,8%) şi Italia (29.7%).

Mai aproape de "firul ierbii" observăm disparităţi uriaşe între diferite regiuni ale aceleiaşi ţări. Spre exemplu, rata şomajului în rândul tinerilor în Craiova a fost de 5,2 ori mai mare decât în Braşov; şomajul în rândul tinerilor a fost, în România, în 2021, pe regiuni metropolitane, după cum urmează: Bucureşti - 15,7%, Cluj-Napoca - 7,3%, Timişoara - 7,4%, Craiova - 38,1%, Constanţa - 24,0%, Iaşi - 21,6%, Galaţi - 23,8%, Braşov - 7,3%, Ploieşti- 12%. Acestea sunt însă doar câteva centre urbane, în realitate, disparităţile sunt mult mai mari, şi nu doar la noi în ţară!

Nu doar şomajul îi face pe tinerii europeni să devină interesaţi de modul de administrare al Uniunii, ci şi lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (40% importanţă pentru tineri, faţă de 38% toţi respondenţii). Acesta este un indicator al revoltei surde a tinerilor faţă de situaţia actuală a lucrurilor, mai ales dacă luăm în considerare şi faptul că pentru tinerii europeni libertatea de gândire şi exprimare (32%) este la fel de importantă ca democraţia (32%).

Dacă luăm în considerare aceste date drept semnale ale unei tensiuni sociale în rândul tinerilor europeni în direcţia dorinţei de schimbare semnificativă a actualei "ordini", trebuie să ne revizuim modul de a face politică, în special pentru cei aflaţi la început de drum în viaţă.

Pentru a avea o Uniune Europeană centrată pe viitor, pe dezvoltare, trebuie să avem tineri care îşi permit să viseze la o viaţă mai bună, la un ideal comun, european. Doar astfel, dorinţa lor de schimbare va fi direcţionată spre reuşita democraţiei şi a principiilor libertăţii şi prosperităţii!