Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Robert Alecu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Coerenţa legii şi drepturile celor care au lucrat în condiţii grele".

În România există mii de pensionari care au activat în minerit, siderurgie, petrochimie, energie, transport feroviar şi alte ramuri ale industriei grele, unde activitatea a fost încadrată în condiţii deosebite sau condiţii speciale de muncă. Sunt oameni care au lucrat zeci de ani în medii cu risc profesional ridicat şi care au avut contribuţii frecvent majorate la bugetul asigurările sociale. O parte dintre ei nu au ajuns să beneficieze de pensie, iar alţii au avut o perioadă de pensionare scurtă, după decenii de muncă în condiţii care le-au afectat sănătatea. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede că perioadele suplimentare acordate pentru aceste activităţi constituie stagii de cotizare în condiţii normale de muncă.

Ulterior, prin Normele metodologice de aplicare ale aceleiaşi legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, aceste perioade sunt calificate drept necontributive.

Această diferenţă de calificare produce efecte dramatice în modul de determinare a stagiului valorificat şi în aplicarea mecanismului punctelor de stabilitate.

Pentru persoane cu 30 sau 35 de ani de activitate în astfel de condiţii, perioada suplimentară poate însemna încă 10-15 ani adăugaţi la vechime. În practică, aceasta poate genera diferenţe semnificative în cuantumul pensiei.

În cazul unor pensii oricum modeste, o astfel de diferenţă reprezintă o parte consistentă din venitul lunar şi ar influenţa favorabil nivelul de stabilitate financiară al familiilor respective.

Dimensiunea administrativă este clară - Casele Teritoriale de Pensii aplică normele metodologice la emiterea deciziilor de pensionare şi de recalculare a pensiei. Calificarea introdusă în normă produce efect imediat asupra drepturilor stabilite prin act administrativ. Dacă există necorelări între lege şi normele de aplicare, consecinţa se reflectă automat în cuantumul pensiei individuale.

În cazul în care beneficiarul contestă decizia, trebuie să parcurgă procedura administrativă şi, eventual, cea juridică. Pentru persoane aflate la vârsta pensionării acest demers presupune timp şi incertitudine. În materie de pensie, incertitudinea nu este doar un detaliu, ci reprezintă un factor de stres care afectează încrederea în sistem.

Am solicitat ministrului muncii clarificări privind temeiul juridic al acestei calificări, impactul numeric asupra beneficiarilor şi implicaţiile bugetare.

Sistemul public de pensii trebuie să funcţioneze pe baza coerenţei normative, a predictibilităţii administrative şi a respectării principiului contributivităţii. Discutăm despre generaţii care au dus greul în industria românească şi au contribuit constant la bugetul public. Clarificarea legii şi consecvenţa aplicării ei reprezintă garanţia respectului faţă de contribuabili, iar respectul faţă de românii care au contribuit la bugetul public de stat este o măsură de... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să îmi permiteţi să citesc lista colegilor deputaţi înscrişi pentru a susţine declaraţii politice oral. Nefiind în sală, declaraţiile lor vor rămâne la declaraţii scrise.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Cristina-Irina Butură şi Ionelia-Florenţa Priescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Mircea Fechet, Robert-Ionatan Sighiartău.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Oana Ţoiu, Iulian Lőrincz, Andrei Plujar, Dumitru Văduva, Marius-Felix Bulearcă.

Din partea neafiliaţilor: Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Florin Groza, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu.

Aceşti colegi au depus declaraţii pentru a le susţine oral; nefiind în sală, rămân la scrise.

Şi vă rog să-mi permiteţi să vă citesc şi lista cu colegii înscrişi la declaraţii depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Remus-Gabriel Lăpuşan, Virgil Alin Chirilă, Marius-Constantin Budăi, Petru-Bogdan Cojocaru, Vlad-Florentin Drinceanu, Mircea-Vasile Govor, Ionel Ciunt, Romeo-Daniel Lungu, Ion Samoilă, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Nicolae-Adrian Bara, Georgeta-Carmen Holban, Mirela Furtună şi Angel Tîlvăr.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Elena Doboş, Valeriu Munteanu, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Nicolae Mîndrescu, Dorel Vulpoiu, Petru-Gabriel Negrea, Ramona Lovin, Lidia Vadim-Tudor, Cosmin-Teodor Iosub, Andra-Claudia Constantinescu, Cristina-Emanuela Dascălu şi Doru-Lucian Muşat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei şi Bogdan-Iulian Huţucă.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor: Dragoş Gabriel Zisopol.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini Pascalini, Mihai Ţiu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaş, Cîmpianu Andreea-Petronela şi Vasile Nagy.

Din partea...

Atât.

Nemaifiind colegi înscrişi pe ordinea de zi, declar şedinţa închisă.