Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.34/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.33 | Manuela Mitrea - intervenţie pe tema "Ziua europeană a victimelor terorismului"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Ziua europeană a victimelor terorismului" Data de 11 martie a fost declarată de Parlamentul European ca fiind Ziua europeană a victimelor terorismului. Data propusă iniţial era 11 septembrie, ziua celor mai mari atentate teroriste comise în lume (SUA, 2001). Cele patru atentate comise la Madrid în dimineaţa zilei de 11 martie 2004 au determinat însă stabilirea acesteia ca dată. În dimineaţa zilei de joi, 11 martie 2004, în Madrid (Spania), în patru staţii diferite pline de pasageri ce intrau şi ieşeau, zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri. Exploziile au avut loc simultan, între 7:39 şi 7:42 dimineaţa, trei în staţiile madrilene, Atocha (3 bombe), El Pozo del Tío Raimundo (2 bombe) şi Santa Eugenia (1 bombă) şi o a patra în calea Téllez spre Atocha (4 bombe). În urma celor declarate de ministrul de interne spaniol Ángel Acebes, forţele de securitate au găsit şi alte trenuri încărcate cu explozibil ce ar fi urmat să fie detonate la sosirea ambulanţelor. Atacul a produs cel puţin 199 de morţi (dintre aceştia 181 în momentul efectiv al exploziilor) şi 1467 răniţi, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri de pace. Dintre victime, patruzeci şi unu de morţi erau cetăţeni străini, printre care cincisprezece proveneau din România, câte cinci din Ecuador şi Peru, patru din Polonia, trei din Columbia, doi din Honduras, şi câte unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominicană, Guinea-Bissau, Franţa şi Maroc. Deşi atacurile teroriste din lume nu au fost îndreptate până în prezent spre instituţii ale statului român sau spre cetăţeni ai ţării noastre, mulţi români au căzut victime ale acestui tip de acţiuni, unii pierzându-şi viaţa, alţii suferind răni grave. La 11 septembrie 2001, în urma atacului terorist de la New York, când au fost dărâmate cele două turnuri gemene, au murit 2 români. În ziua de 11 martie 2004, atacul terorist de la Madrid s-a sfârşit cu decesul a cincisprezece cetăţeni români. Faţă de aceştia şi faţă de alte milioane de victime, copii inocenţi de toate vârstele, cetăţeni de toate rasele şi crezurile deveniţi în cele mai diferite şi neobişnuite circumstanţe victime colaterale, fiinţe umane private de dreptul elementar la viaţă în siguranţă, este nevoie de intensificarea activităţii antiteroriste internaţionale, unde trebuie să se regăsească măsuri concrete ale organizaţiilor internaţionale de preîntâmpinare, inclusiv elaborarea unor metode eficiente de profilaxie pentru depistarea şi înlăturarea factorilor şi condiţiilor ce contribuie la dezvoltarea mişcărilor teroriste şi extremiste. Totodată, în combaterea fenomenului terorist este oportun a se ţine cont de tipurile terorismului contemporan şi formele de pregătire şi efectuare a acţiunilor acestuia, de monitorizare a stării curente, a pronosticului dezvoltării terorismului, identificarea izvoarelor şi cauzelor lui sociale. România trebuie să participe nemijlocit la acţiunile de gestionare a crizelor şi de combatere a terorismului. Noua strategie de combatere a terorismului adoptată de NATO, precum şi cea a Uniunii Europene, implică responsabilităţi deosebite. Acestea vizează atât protecţia ţării şi a intereselor în România ale NATO şi Uniunii Europene, cât şi acţiunea efectivă a ţării noastre în cadrul coaliţiei antiteroriste. Ţara noastră trebuie să participe la acţiunile pentru combaterea terorismului pe toate palierele strategice, operative şi tactice şi prin toate mijloacele adecvate. Combaterea criminalităţii economice şi sociale, lichidarea corupţiei, reducerea infracţionalităţii, crearea unui mediu de afaceri sigur şi bine protejat (prin lege, dar şi prin acţiuni specifice), distrugerea reţelelor de traficanţi şi securizarea frontierelor sunt doar câteva dintre măsurile absolut necesare pentru dezactivarea unui mediu favorabil terorismului. Pentru succesul în combaterea fenomenului terorist, se impune ca permanent să fie monitorizate şi analizate toate ameninţările şi riscurile de natură teroristă sau cele care pot facilita desfăşurarea de acţiuni teroriste. Pentru că oricine este în pericol să devină victimă a terorismului, accentul trebuie pus pe latura preventivă, pe înlăturarea cauzelor ce duc la naşterea fenomenului terorist. Doar astfel vom putea construi o lume mai sigură pentru toţi oamenii. |



