Dezbateri parlamentare

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"8 Martie - semnificaţii, repere istorice, naţionale şi internaţionale pentru Ziua Internaţională a Femeii"

Ziua Internaţională a Femeii, cunoscută îndeobşte ca Ziua Femeii, este sărbătorită anual, pe data de 8 martie, pentru a comemora atât realizările sociale, politicile şi condiţiile economice ale femeilor, cât şi discriminarea şi violenţa care îşi fac încă simţită prezenţa în lume.

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluţie, Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internaţional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internaţională a Femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu a fost încheiat.

Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale şi în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internaţional al Femeilor şi declararea perioadei 1976-1985 ca Deceniul ONU pentru condiţia femeii.

La finalul anului trecut, am celebrat un moment marcant pentru societatea românească, 100 de ani de la Marea Unire. Putem afirma că s-au depăşit toate prejudecăţile şi stereotipurile de gen care, pentru multă vreme, au afectat prezenţa femeilor în funcţii publice.

În ajunul Primului Război Mondial s-a constituit Uniunea Femeilor Române din Austro-Ungaria. În deceniile următoare apar peste 100 de organizaţii de femei pe întreg teritoriul României.

În perioada interbelică, acţiunile s-au extins şi diversificat, fiind create noi asociaţii pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor din România: Federaţia Femeilor Universitare, Societatea Scriitoarelor Române, Gruparea Naţională a Femeilor Române.

PSD este primul partid din România care a adoptat principiul parităţii de gen la nivelul structurilor sale de conducere. În acelaşi timp, Partidul Social Democrat are cele mai multe femei în Parlament, cele mai multe femei în funcţiile de consilier local sau consilier judeţean.

Eu cred că femeile puternice trebuie să facă pasul în faţă, să iasă din umbra bărbatului şi să aibă curajul de a-şi asuma un rol public, mult mai des decât o fac în prezent.

Femeile puternice au multe lucruri de spus societăţii, iar vocea lor trebuie să audă mai des şi mai puternic în societatea noastră. De ce trebuie să vorbim prin vocea bărbaţilor? Cred că vocea noastră este mai plăcută şi mult mai convingătoare în foarte multe situaţii.

Eu cred însă că abordarea corectă este să scoatem în evidenţă ceea ce ne apropie ca oameni, ceea ce ne este comun, iar diferenţele inerente dintre cele două genuri sunt aspecte care ne completează reciproc.

În cele mai multe cazuri, europenii proclamă egalitatea genurilor, şi nu egalitatea femeii cu bărbatului. Ei nu spun că "Femeia trebuie să fie egală cu bărbatul", că "Femeia trebuie să aibă şanse egale cu bărbatul". Ei spun - "Cele două genuri trebuie să fie egale" sau "Cele două genuri trebuie să aibă şanse egale"

Este un progres incontestabil. Astăzi, femeile reprezintă o treime din Parlamentul European, iar în parlamentele naţionale din statele Uniunii Europene, în medie, aproape unul din patru parlamentari este femeie. O astfel de situaţie era de neconceput în urmă cu câteva decenii, când se considera că politica este o lume a bărbaţilor.