Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Munteanu:

"Sistemul sanitar este tot mai bolnav..."

Experimentele făcute în domeniul sănătăţii în toţi aceşti ani de după decembrie 1989 n-au avut alt efect decât distrugerea unor servicii medicale care de bine, de rău funcţionau atunci când era vorba de salvarea vieţilor omeneşti.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este o batjocoră la adresa demnităţii umane şi o sfidare a grijii elementare ce trebuie acordată oricărui om aflat în suferinţă. Lipsa de apreciere din partea autorităţilor, condiţiile precare din unităţile medicale, salariile de mizerie şi absenţa oricăror perspective au fost motivele care au condus la exodul masiv al medicilor şi al cadrelor cu pregătire medie spre ţări din întreaga lume.

Următorul pas greşit a fost desfiinţarea unui mare număr de spitale, fapt ce a condus la numeroase tragedii, soldate cu moartea unor bolnavi a căror viaţă ar fi putut fi salvată. În puţinele unităţi spitaliceşti rămase s-au impus măsuri de reducere a internărilor, pacienţii fiind trimişi spre cabinetele medicilor de familie ori spre cabinetele de specialitate cu plată. Astfel, în judeţul Neamţ, ca urmare a desfiinţării spitalelor din Roznov şi Bicaz, dar şi a ordinului privind reducerea internărilor, peste 4000 de bolnavi nu au putut fi spitalizaţi în primele două luni ale acestui an, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să renunţe la tratamentele sub supraveghere medicală. Adică, condamnaţi la moarte în 2012!

Dacă pentru locuitorii din oraşe s-ar mai găsi soluţii de îngrijire a sănătăţii, pentru cei din mediul rural, în marea lor majoritate bolnavi, bătrâni şi fără bani, situaţia este absolut dramatică. Să luăm cazul unui pensionar care locuieşte la 70 de km. distanţă de Piatra Neamţ şi care trebuie să urmeze un tratament după o intervenţie chirurgicală. Medicul de familie îi cere să-i aducă rezultatele unor analize fără de care nu se poate stabili medicaţia corectă. Dar cum laboratoarele au fonduri limitate pentru gratuităţi, iar programările se fac pentru un număr foarte mic de pacienţi, este o mare reuşită dacă după 5-6 drumuri la oraş, după bani mulţi cheltuiţi şi după vreo 3 luni de umblătură, reuşeşte să-şi facă analizele.

Mult mai gravă este lipsa de fonduri atunci când vine vorba de boli incurabile (în urmă cu vreo jumătate de an semnalam drama pe care o trăiesc bolnavii infectaţi cu virusul HIV care nu beneficiaseră de medicamente timp de două luni, în condiţiile în care orice zi de întârziere le poate fi fatală).

Pentru că în ultima vreme a fost semnalată şi insistent dezbătută lipsa unor citostatice din secţiile de oncologie, Ministerul Sănătăţii a decis, printr-un comunicat din 26 martie 2012, să aducă pe piaţă o serie de medicamente care se foloseau cu 20-25 de ani în urmă, absolut depăşite, dar care se pot achiziţiona la preţuri foarte mici: "Lumea evoluează, medicina de asemenea. Astfel, de la an la an apar medicamente noi, mai eficiente, care au efecte adverse reduse şi care sunt mai uşor tolerate de către pacienţi. Nu ştiu cine a întocmit această listă, dar este clar că nu a fost consultat niciun oncolog şi nicio asociaţie profesională. Dacă ne vor băga pe gât aceste medicamente şi ne vor obliga să tratăm bolnavii cu ele, nu văd vreo şansă de supravieţuire pentru cei peste 12 000 de bolnavi de cancer din judeţ. Este dureros să vezi cum bolnavii se sting sub ochii tăi şi nu ai cu ce să-i tratezi sau le dai medicamente despre care ştii prea bine că nu sunt eficiente". Aceste vorbe care au apărut în presa nemţeană nu sunt vorbe de blestem, aşa cum ar părea, ci este reacţia de revoltă a şefei Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Neamţ, cea care ştie mai bine decât mulţi alţii ce înseamnă să nu ai cu ce să-i tratezi pe bolnavi (a se vedea aici şi problema morfinei care lipseşte din aceste secţii).

Unde este grija de minim bun-simţ faţă de oamenii aflaţi în suferinţă, de vreme ce se moare cu zile la porţile unor spitale, după zeci de kilometri de drum şi după grele suferinţe?

Concluzia este una singură: trebuie găsite imediat soluţii pentru finanţarea celor două domenii de interes naţional: educaţia şi sănătatea!