Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 februarie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.15/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 februarie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 februarie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.34 | Maria-Andreea Paul - declaraţie politică: - "USL, o nouă ţintă: executarea economiei României printr-un concurs de măsuri politicianiste, de loterie economică, cu dedicaţie pur electorală"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"USL, o nouă ţintă: executarea economiei României printr-un concurs de măsuri politicianiste, de loterie economică, cu dedicaţie pur electorală" USL pare a spune: Statul de drept a fost lovit destul! A venit rândul Economiei. Un adevărat concurs de propuneri de măsuri politicianiste, de loterie economică, cu dedicaţie pur electorală. S-a început cu Electorata, un Caritas pentru noile alegeri, o continuare a minciunii "creditului cu buletinul". Se continuă acum cu introducerea unui impozit progresiv. Am susţinut şi susţin diminuarea cotei unice la 12%. De ce impozitul progresiv este o lovitură dată economiei României? Zece motive: Nu a fost realizat un studiu de impact pentru a se cuantifica exact avantajele, dar şi consecinţele asupra bugetului de stat, nici asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Nu s-a luat în calcul alternativa diminuării cotei unice la 10% sau la 12% şi nici nu a fost efectuat vreun studiu de impact. Nivelul colectării din impozitul pe venituri şi salarii scade puternic. Veniturile din impozitul pe salarii şi venit au crescut imediat după introducerea cotei unice: de la circa 2% din PIB în anul 2005, când a fost introdusă cota unică, la 2,9% în anul 2006 şi la 3,7% în anul 2007, respectiv 2012. Sistemul de colectare devine mai greoi, iar costurile de administrare se majorează. Munca la negru este încurajată. Angajaţii vor fi tentaţi să accepte plata legală a unui venit salarial redus, pentru a avea un impozit mai mic, iar restul salariului va proveni din economia ascunsă. Prin urmare, evaziunea fiscală creşte. Actualul echilibru economic este substituit cu unul inferior, ineficient, care va genera per ansamblu o pierdere de bunăstare la nivelul întregii populaţii şi va împinge economia României pe un palier de creştere viitoare mai lentă. Se creează un fals sentiment de echitate socială. Chiar şi astăzi, cel care are un venit mai mare plăteşte mai mult, sub formă de impozite, decât cel care are un venit mai mic. Ieşirea din sistemul cotei unice în blocul central şi est european ar crea un dezavantaj competitiv semnificativ, greşeală pe care România ar trebui să o evite. Vecinii noştri aplică cote mai mici ale impozitului pe venit decât România: Bulgaria (10%), Macedonia (10%), Belarus (12%), Rusia (13%), Lituania (15%), Serbia (15%) şi ale impozitului pe profit: Muntenegru (9%), Albania (10%), Bosnia şi Herţegovina (10%), Bulgaria (10%), Macedonia (10%), Cipru (12,5%), Georgia (15%), Letonia (15%), Lituania (15%), Serbia (15%). Riscăm pierderea investiţiilor străine, ca urmare a modificărilor succesive, iresponsabile, a îngreunării exagerate a sistemului fiscal şi a contextului internaţional volatil de la momentul actual. Riscăm, totodată, ca noile investiţii străine directe care se orientează spre România să se concentreze în domeniile cu salarii foarte mici, şi nu pe cele bazate pe tehnologie înaltă cu valoare adăugată ridicată. România riscă să rămână captivă industriilor intensive în forţă de muncă foarte ieftină şi slab pregătită. Birocraţia excesivă din România, suplimentată de noi proceduri administrative, odată cu introducerea celor trei trepte de impozitare, nu face oportună introducerea impozitului progresiv în acest moment. Economia reală este puternic marcată de impredictibilitate în legislaţia fiscală şi de creşterea poverii fiscale. Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală au suferit 128 de modificări de la intrarea în vigoare în anul 2004. USL este lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări legislaţiei fiscale, adică 37, stabilind un nou record negativ de impredictibilitate. Legislaţia fiscală a suferit, în medie, câte două modificări pe lună sub guvernarea USL, fără consultare publică şi fără să respecte Legea responsabilităţii fiscale. În plus, 35 de taxe noi şi impozite majorate au fost introduse de USL de când este la guvernare până în prezent şi sunt plătite de români. |



