Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Alegerile prezidenţiale din Ucraina"

Alegerile prezidenţiale din Ucraina s-au desfăşurat, din fericire, într-o atmosferă destul de calmă, asigurând, pe fond, legitimitatea noului preşedinte. Opţiunea pro-europeană anunţată de acesta trebuie în mod egal salutată şi cred că diplomaţia românească trebuie să încerce în noul context să joace un rol mai activ în susţinerea şi consolidarea drumului european al acestui stat.

O nouă etapă s-a deschis duminică în istoria Ucrainei şi reuşita ei depinde inclusiv de abordarea din plan regional, nu doar de cea a marilor jucători strategici - Federaţia Rusă vs. UE şi SUA. Atât echilibrul regional, cât şi soarta comunităţii româneşti din Ucraina depind de o contribuţie substanţială la acest proces din partea României.

Spun aceasta ţinând cont de două aspecte. Pe de o parte, victoria euroscepticilor la alegerile pentru Parlamentul European poate fi considerată problematică, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă a Uniunii Europene pe termen mediu şi lung. Lipsa de fermitate a politicienilor europeni şi a liderilor europeni în privinţa Ucrainei, aşa cum am trăit-o în ultimele şase sau şapte luni, nu poate fi disociată de climatul politic intern din marile state ale Uniunii. Euroscepticismul decantat în urma acestor alegeri europene şi-a spus deja cuvântul în privinţa Ucrainei în ultimele luni şi, cu certitudine, şi-l va mai spune şi de acum înainte. Chiar dacă nu sunt majoritare în legislativ, aceste abordări nu pot să nu influenţeze politica externă, pe cea de vecinătate sau chiar şi pe cea de securitate a Uniunii în anii ce vor urma. La rândul ei, analizând pragmatic, diplomaţia europeană nu poate fi disociată de climatul politic european.

Ori, în acest context, un stat ca România, care are o bună înţelegere a echilibrului regional şi a mizelor sale - din cauza trecutului comun cu o ţară precum Ucraina - are datoria morală faţă de regiune şi faţă de românii care trăiesc în această ţară vecină să "menţină stindardul Uniunii în regiune", întărind dacă va fi cazul vocea Uniunii în privinţa parcursului european al Ucrainei. Procesul de reformă şi de consolidare democratică ce ar putea fi demarat prin alegerea unor lideri legitimaţi intern şi extern nu va substitui o mână fermă întinsă de UE.

Pe de altă parte, echilibrul declaraţiilor din ultimele zile, la nivelul tuturor actorilor implicaţi, indică mai curând ambiguitate. Declaraţiile ucrainene şi ruse din ultimele zile par să indice o şansă de normalizare a situaţiei, o încercare de dialog bazat pe recunoaşterea legitimităţii noii conduceri. Poziţia oficialilor ruşi contrazice însă politica externă şi de securitate a Federaţiei din ultimele luni, pe orice palier am dori să o privim.

Deschiderea spre dialog a Federaţiei Ruse şi fermitatea noului preşedinte ucrainean privind parcursul european şi privind tratamentul separatiştilor pot fi imposibil de reconciliat, în ciuda pragmatismului de care ar da dovadă ambele părţi. Statele Unite au încercat să transmită un mesaj de susţinere, însă Uniunea Europeană - principalul jucător din relaţia cu Federaţia Rusă vs. Ucraina - tace.

România are o şansă să susţină vocea Uniunii în regiune, în acest moment de "restart" simultan al Uniunii şi al Ucrainei. Avem o datorie faţă de Republica Moldova, în primul rând, pentru a evita scenariul ucrainean. Dar avem o datorie şi faţă de comunitatea de români din Ucraina. Înţelegerea echilibrului relaţiilor din regiune şi mizelor lor istorice sau prezente ar cere o abordare mai fermă din partea diplomaţiei române.

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina şi membru al Comisiei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova fac apel la Ministerul de Externe, la comisiile de politică externă ale Parlamentului României şi la toţi reprezentanţii noştri aleşi în noul legislativ comunitar pentru a întări susţinerea în favoarea unui parcurs european al întregii noastre regiuni.