Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Strategia energetică a României în context regional şi european"

Comisia Europeană lucrează la un studiu aprofundat privind securitatea energetică a Uniunii şi va prezenta la Consiliul European de la finalul lunii iunie a.c. o strategie pentru a reduce dependenţa energetică a Uniunii. Se apreciază că, prin implicaţiile lor, deciziile ce vor fi luate la acest Consiliu vor fi cruciale pentru viitorul energetic al Europei, dar şi pentru situaţia la nivel internaţional.

Săptămâna trecută Comisia Europeană a găzduit o conferinţă la nivel înalt pe tema securităţii energetice la care au participat actori importanţi din domeniu, atât la nivel instituţional, cât şi provenind din sectorul de afaceri. Dacă premierul Poloniei a fost prezent şi a susţinut un discurs chiar în sesiunea de încheiere a evenimentului, România - prin oficialii săi sau prin reprezentanţi din zona de business - a fost prezentă doar indirect, prin intermediul vicepreşedintelui Băncii Europene de Investiţii care, întâmplător, este român.

Vocea României nu s-a făcut auzită în această dezbatere care va fundamenta studiul Comisiei Europene şi viitoarea strategie Energetică. Am urmărit poziţiile reprezentanţilor Guvernului României pe tema contribuţiei la strategia energetică europeană şi nu am găsit informaţii de natură să demonstreze o preocupare substanţială, fie şi formală pentru această problematică.

În acelaşi timp, ministerul de resort din ţara noastră ne spune că România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic. Mai mult, aflăm că există perspective reale pentru ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020. Acestea sunt concluziile mai mult decât optimiste prezentate de Departamentul de energie în urma unei consultări publice. Vom fi independenţi energetic şi vom fi jucători regionali în energie în următorul cincinal, deşi nu avem nici măcar o strategie energetică în acest moment. Căci, dacă nu ştiaţi, România nu are o strategie energetică naţională, ci abia lucrează la un proiect în acest sens.

Principiile acestei strategii au fost anunţate recent, în mijlocul întregii dezbateri internaţionale privind energia, generată de criza ruso-ucraineană. Pe fond, aflăm că România se va baza pe energia nucleară şi pe cărbune, că este necesar un mix energetic echilibrat pentru a asigura securitatea la acest nivel. Nu aflăm însă ce principii stau la baza unei relaţii cu Uniunea Europeană în domeniul energetic. Aşadar, conectarea la strategia energetică europeană nu reprezintă un principiu cheie al viitoarei strategii a statului român, deşi este membru al UE.

Şi, din păcate, nu este singurul punct slab. Nu aflăm absolut nimic despre componenta de sustenabilitate - mesajul este centrat pe ce avem şi cât putem exploata, dar nu ne punem problema evaluării consumului pe termen mediu şi lung şi, în consecinţă, nici cea a creşterii nivelului de eficienţă energetică. Am putea spune, mai pe înţelesul cetăţenilor, că nu ne punem problema cât de repede vom cheltui ce avem. Chiar dacă resursele noastre sunt satisfăcătoare, ritmul în care le cheltuim determină cât timp putem beneficia de ele. Reducerea consumului ar fi un element esenţial de luat în calcul în această ecuaţie, apreciez eu.

Acest discurs din partea Guvernului diferă în mod fundamental de principiile incluse în Cadrul european pentru climă şi energie 2030 şi de discursul echilibrat şi orientat către soluţii al Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso, la finalul conferinţei la nivel înalt pe care am menţionat-o anterior. Accentul pus pe interconectarea între statele membre şi coordonarea politicilor energetice este un reper cheie pentru viitoarea strategie de securitate energetică europeană, ca răspuns la provocarea reducerii dependenţelor de furnizori unici, de tipul Federaţiei Ruse.

În mod egal, principiile viitoarei Strategii naţionale în domeniul energiei nu fac referire la problematica infrastructurii, definită în mod explicit ca punct nevralgic al României de către vicepreşedintele Statelor Unite Biden. În opinia sa, România poate să devină punctul cheie care leagă pieţele de energie de la Marea Neagră până la Europa Centrală şi de Est, dacă îşi modernizează infrastructura internă în domeniu.

"Care consideraţi că ar trebui să fie obiectivele externe ale politicii energetice româneşti?" Întrebarea lansată de Departamentul de energie pentru fundamentarea viitoarei strategii naţionale a primit răspuns doar de la partenerii noştri externi sau, dacă suntem realişti, inclusiv de la vecinii noştri din regiune. Ar fi util să pornim măcar de la sfaturile prietenilor, pentru a defini un "plan de bătaie" pe termen lung, dacă noi înşine nu putem avea o viziune orientată strategic. Ar fi util în mod egal ca, înainte de acest Consiliu european din iunie, România să îmbogăţească acele principii pentru viitoarea sa strategie energetică, luând în calcul şi faptul că suntem membri ai Uniunii Europene. Măcar atât.