Dezbateri parlamentare

Domnul Dănuţ Bica:

"Banii publici sunt în continuare cheltuiţi discreţionar şi ineficient"

În ultimul timp, tot mai mulţi români îşi exprimă insatisfacţia pentru modul în care autorităţile cheltuiesc fondurile publice, care nu sunt altceva decât banii obţinuţi din taxele şi din impozitele achitate de cetăţenii acestei ţări. Chiar dacă an de an obligaţiile financiare sunt tot mai împovărătoare şi chiar dacă banii colectaţi la buget sunt, în sume absolute, tot mai mulţi, efectele utilizării acestora nu se regăsesc aproape deloc în creşterea standardului de viaţă al contribuabililor. Calitatea serviciilor publice este din ce în ce mai slabă, iar infrastructura de transport, cea şcolară sau cea medicală, se situează încă departe de standardele specifice secolului XXI, la care se pare că nici nu se vor alinia prea curând. Pe bună dreptate, orice contribuabil român are toată justificarea să se întrebe de ce îi transferă statului atât de mult din contravaloarea muncii sale, iar acesta îi returnează atât de puţin?

Este trist faptul că liderii majorităţii parlamentare PSD-ALDE, în loc să asigure o guvernare performantă, în beneficiul ţării şi al cetăţenilor, şi-au concentrat toată energia în lupta cu "statul paralel", în acţiunea de "îmblânzire" a organelor de anchetă şi de "capturare" şi politizare a instituţiilor publice care ar trebui să fie autonome şi independente.

Nu pot să nu-mi pun întrebarea dacă nu cumva actuala majoritate PSD-ALDE chiar urmăreşte slăbirea puterii instituţiilor care au atribuţii de monitorizare şi de control în domeniul cheltuirii banilor publici, permiţând astfel continuarea sifonării acestora. Când afirm acest lucru mă gândesc la totala lipsă de reacţie a guvernanţilor cu privire la informaţiile pe care Curtea de Conturi a României le face publice anual, prin rapoartele referitoare la cheltuirea banilor publici. Aşa s-au comportat şi recent, când această instituţie a elaborat şi publicat "Raportul public pe anul 2016". Fără a intra în amănunte, care sunt oricum mai mult decât alarmante, voi aduce în discuţie numai două aspecte majore consemnate în Raport, care vorbesc de la sine despre gravitatea situaţiei. Primul se referă la faptul că, pentru anul 2016, Curtea de Conturi a României a constatat nu mai puţin de 21.427 de abateri de la normele legale privind cheltuirea banilor publici. Al doilea face trimitere la sumele afectate de aceste abateri ale instituţiilor publice, care, în total, se ridică la nu mai puţin de 43,2 miliarde de lei, adică aproximativ 10 miliarde de euro. Da, peste 43 de miliarde de lei au fost cheltuiţi incorect sau cu încălcarea legislaţiei în vigoare, de autorităţile şi de instituţiile publice din România, sumă care, raportată la valoarea totală a bugetului general consolidat, reprezintă aproape un sfert din aceasta. În aceste condiţii, cum am mai putea aştepta ca statul să ne furnizeze servicii publice de calitate? Este trist, dar Guvernul României, care dă din colţ în colţ pentru că nu are bani ca să majoreze punctul de pensie, aşa cum scrie în lege, permite să i se strecoare printre degete zeci de miliarde de lei anual.

Este obligatoriu să ne întrebăm de ce este posibilă prejudicierea bugetului public cu aceste sume impresionante, de circa 10 miliarde de euro anual. Situaţia nu s-a schimbat foarte mult, indiferent cine a fost prim-ministrul României. Mulţi au spus că de vină ar fi fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care deschidea o serie de "oportunităţi" pentru funcţionarii care gestionau activităţile de achiziţii publice, permiţându-le să dreneze o parte din banii publici către propriile buzunare sau către firmele de casă ale partidelor care i-au numit în funcţii. Numai că, de vreo doi ani, România are o legislaţie nouă în domeniul achiziţiilor publice, care impune proceduri ce par a fi mai riguroase şi, cu toate acestea, sumele deturnate din banii publici nu au scăzut, ci dimpotrivă, fapt care a fost sesizat chiar şi de Comisia Europeană. Cum este posibil aşa ceva? Cauza principală o reprezintă legislaţia permisivă. De cele mai multe ori, în România, sifonarea banului public nu se face cu încălcarea legii, ci cu legea în mână. Legislaţia specifică, stufoasă, dar incoerentă şi contradictorie, este cea care permite şi chiar stimulează dispreţul pentru cheltuirea eficientă a banului public.

Bătaia de joc pe banii cetăţenilor nu se opreşte numai la nivelul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Dincolo de cheltuirea nejustificată a resurselor bugetare, trebuie să ne aducem aminte şi de faptul că în România calitatea lucrărilor publice este mai slabă decât în oricare dintre celelalte state membre ale Uniunii Europene. Doar la noi au existat situaţii în care un tronson de autostradă s-a prăbuşit înainte de inaugurare, covorul asfaltic turnat în luna septembrie a devenit impracticabil până în luna martie a anului următor sau tavanul unei şcoli a căzut peste elevi la câteva zile după ce aceasta a fost renovată.

Calitatea precară a lucrărilor executate din bani publici nu reprezintă numai o problemă de responsabilitate, ci şi una de legalitate şi nu este greu de observat că legea este iarăşi permisivă, iar Guvernul nu pare interesat să o schimbe. A devenit uzuală procedura prin care un contract este adjudecat de o firmă din categoria celor abonate la lucrările realizate din bani publici, care îşi maximizează profitul, subcontractând ulterior execuţia propriu-zisă, pe sume foarte mici, către diverşi subantreprenori, care, în aceste condiţii, sunt nevoiţi să facă rabat de la calitate.

În perioada următoare, Camera Deputaţilor va fi chemată să se pronunţe, în calitate de Cameră decizională, asupra unor propuneri legislative iniţiate de actuala putere, prin care se doreşte îmbunătăţirea procedurilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice. Tematica este extrem de importantă. Din acest motiv, cred că este momentul propice ca toţi parlamentarii care într-adevăr doresc să schimbe ceva în bine în România să lase deoparte orgoliile şi interesele personale sau ordinele primite de la partid şi să contribuie la crearea unui cadru legal eficient şi coerent, care să asigure atât simplificarea şi debirocratizarea procedurilor de achiziţie, cât şi transparentizarea acestora, pentru ca toate pârghiile prin care au fost sifonate sume uriaşe din banii românilor să fie blocate prin noua legislaţie specifică, iar calitatea lucrărilor sau serviciilor achiziţionate să fie garantată.