Dezbateri parlamentare

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Mesajul preşedintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naţionale, instituite la 25 martie 1821"

Îmi revine onoarea să prezint mesajul preşedintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor şi filoelenilor, cu ocazia Zilei Naţionale, instituite la 25 martie 1821.

"Sărbătorim perioada definitorie a istoriei noastre moderne, "Învierea" neamului nostru, care a condus la instaurarea noului stat suveran grec. În aceste condiţii, aniversarea noastră naţională trebuie să fie o permanentă sursă de învăţături şi inspiraţie naţională pentru fiecare grec.

Revoluţia din 1821 a avut loc într-o epocă în care situaţia politică din Europa, care era pe atunci, în esenţă, terenul exclusiv al politicii internaţionale, nu părea favorabilă pentru aşa ceva, şi aceasta deoarece corelaţiile geopolitice şi diferitele tipuri de alianţe între «puternicii» acelei epoci nu constituiau teren favorabil pentru Răscoala Naţională a Grecilor. Cu toate acestea, în 25 martie naţiunea grecilor a îndrăznit să se revolte împotriva dominaţiei turceşti şi a luptat cu un eroism neegalat, pentru cucerirea libertăţii şi instituirea suveranităţii sale.

În această revoltă, grecii au avut şi sprijinul necondiţionat al unora dintre cele mai luminate minţi ale Europei, care au împărtăşit idealurile de libertate şi autodeterminare ale poporului grec şi au contribuit la această luptă totală nu doar cu averile lor, ci, în unele cazuri, chiar cu propria lor viaţă. Influenţaţi de cele două revoluţii majore ale Occidentului, Revoluţia franceză din 1789 şi Revoluţia americană din 1776, şi inspiraţi îndeosebi de mişcarea romantismului, şi-au influenţat puternic societăţile în care trăiau şi ai căror aleşi membri erau, dezvoltând emblematica şi istorica mişcare a filoelenismului. De aceea, ne vom aminti de ei veşnic cu sentimente de profund respect şi de sinceră recunoştinţă.

În paralel, şi grecii expaţi din Odessa, Viena, Sankt Petersburg, Paris, Belgrad, Trieste şi multe alte comunităţi din diaspora doreau cu ardoare să-şi vadă patria lor liberă, aşa că, s-au înrolat, alături de fraţii lor revoluţionari, în lupta «pentru credinţa cea sfântă în Hristos şi libertatea patriei». Figuri istorice, cum ar fi Adamantios Korais, Rigas Fereos, Ioannis Kapodistrias, membri ai Filiki Eteria, au reînviat interesul european pentru limba greacă, pentru cultura clasică şi educaţia despre valorile greceşti, pregătind astfel terenul pentru a sprijini revolta istorică a neamului grec. În acest fel, a existat o interacţiune între tendinţa filoelenă care se dezvolta în străinătate şi situaţia din patria noastră unde strămoşii noştri şi-au păstrat vie conştiinţa naţională de-a lungul secolelor.

Exemplul de neegalat al înaintaşilor noştri luptători din 1821 trebuie să ne inspire şi să ne conducă spre perpetuitate. Noi, grecii din ţară, şi voi, grecii de oriunde pe pământ, ar trebui să creăm un front de neclintit al responsabilităţii, care să coordoneze acţiunile noastre, pentru a promova interesele patriei, cu condiţia evidentă că noi toţi vom demonstra întotdeauna respectul cuvenit pentru societăţile în care trăiţi şi prosperaţi. Acest parcurs comun devine imperativ, mai ales în actuala conjunctură critică, când apar mari provocări, al căror rezultat va determina viitorul pe termen lung al Greciei, ca şi cel al marii noastre familii europene, căreia îi aparţine în mod irevocabil ţara noastră. Mă refer la Uniunea Europeană şi la nucleul său esenţial, zona euro.

În această direcţie, ghidul nostru de maximă importanţă trebuie să fie versul lui Andreas Kalvos, «Libertatea are nevoie de virtute şi curaj». În special în Oda «În Samos» Andreas Kalvos ne-a lăsat o preţioasă moştenire, întotdeauna naţională, încrederea în ceea ce priveşte semnificaţia libertăţii, care trebuie să ne inspire permanent pe noi, grecii. Cu ocazia bătăliei din Samos în 1824, mesajul pentru libertate al lui Andreas Kalvos, chiar atunci când libertatea este rezultat al virtuţii şi curajului, nu doar pătrunde dintr-un capăt într-altul, parcursul istoric al poporului şi al naţiunii noastre, ci ar trebui să ilumineze prezentul şi să ne determine viitorul ca descendenţi ai marilor noştri strămoşi, având datoria de a scrie propria istorie, completând astfel misiunea ce ne revine, mai ales în aceste vremuri deosebit de critice.

Pentru a înţelege pe deplin, moştenirea lui Andreas Kalvos din Oda «În Samos», suntem datori să conştientizăm că libertatea este sinonimă cu responsabilitatea. Mai ales noi, grecii, ca popor şi ca naţiune şi în contextul actual, trebuie să considerăm libertatea nu ca o activare a voinţei libere absolute şi necontrolate, ci, prin excelenţă, ca virtute, care, prin curaj, se transformă în responsabilitate, pentru selectarea obiectivelor care urmează să fie stabilite şi a deciziilor ce trebuie luate, astfel încât să îndeplinim misiunea ce ne revine faţă de patria şi istoria noastră.

În prezent, Grecia reprezintă un pilon al păcii şi securităţii în Balcani şi în Marea Mediterană de Sud-Est, care respectă pe deplin şi în totalitate Dreptul european şi internaţional. Astfel, aspiră la prietenie şi cooperare cu toţi vecinii săi, fiind în paralel parte integrantă a Uniunii Europene şi nucleul puternic al zonei euro, participă activ la construirea unei Europe de tip federal, în condiţiile unei democraţii reprezentative şi cu respectarea statului de drept şi, prin excelenţă, a statului social de drept. Aceste principii, care guvernează cu stabilitate şi consecvenţă comportamentul internaţional al ţării noastre, înainte de toate, sunt specificate după cum urmează în relaţiile cu vecinii noştri:

A. În ceea ce priveşte problema Ciprului - şi, bineînţeles cu clarificarea faptului că este o chestiune internaţională şi, mai ales, o problemă europeană - nădăjduim, cât mai curând posibil, rezolvarea corectă şi durabilă a acesteia. Însă, Republica Cipru, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, nu poate fi concepută cu suveranitate limitată, care presupune prezenţa trupelor de ocupaţie şi garanţii anacronice ale unor terţe părţi. Această situaţie este contrară fiecărui concept de Drept Internaţional şi European.

B. În ceea ce priveşte relaţiile greco-turce, dorim relaţii de prietenie şi bună vecinătate şi susţinem perspectiva europeană a Turciei. Acest lucru, totuşi, presupune, din partea Turciei, respectul sincer faţă de Dreptul Internaţional şi European, precum şi faţă de cele dobândite, ca parte integrantă din Programul european «NATURA 2000». Astfel, prevederile Tratatului de la Lausanne şi ale Tratatului de la Paris din 1947 - care sunt absolut clare şi complete şi nu lasă loc pentru zonele gri - trebuie să fie pe deplin respectate de toţi, cu atât mai mult cu cât contrazicerea acestora pune la îndoială graniţele nu numai ale Greciei, ci şi ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, în special în zona economică exclusivă, Turcia trebuie să respecte Dreptul Mării, dispoziţiile căruia impun angajamente şi sub forma unor reguli general acceptate ale Dreptului Internaţional.

C. În ceea ce priveşte Republica Macedonia de Nord, suntem în favoarea perspectivei sale europene. Însă această perspectivă presupune, din partea acesteia, respectul deplin şi sincer faţă de întreaga entitate europeană, prin urmare, faţă de Dreptul Internaţional în totalitatea sa şi, în special, faţă de Tratatul de la Prespa. Acesta trebuie să fie interpretat şi aplicat în litera şi spiritul său, într-un mod care să nu lase sub nicio formă urme de iredentism.

În consecinţă, orice tactică contrară va bloca de la sine procesul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Macedonia de Nord.

D. În ceea ce priveşte Albania învecinată, nu ne opunem perspectivei sale europene. Dar este evident că se impune condiţia respectului deplin şi sincer al Dreptului Internaţional şi European, deci respectul statului de drept şi al tuturor drepturilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, comportamente ca cele împotriva minorităţii naţionale greceşti, care subestimează brutal valoarea vieţii umane sau încalcă drepturi fundamentale - de exemplu dreptul la proprietate - constituie o barieră insurmontabilă în calea parcursului european al Albaniei. După cum, de asemenea, constituie o barieră orice formă nefondată de revendicare ale aşa-ziselor drepturi ale albanezilor Tzami, colaboratori fără scrupule ai naziştilor, după cum s-a dovedit din punct de vedere istoric.

Cu aceste gânduri pentru aniversarea naţională instituită la 25 martie 1821, exprim, încă o dată, recunoştinţa poporului grec faţă de diaspora elenă, de pe tot pământul - şi acest lucru îl voi repeta constant şi cu mare insistenţă - diaspora elenă, parte inseparabilă şi preţioasă a naţiunii noastre, a avut o contribuţie maximă, astfel încât patria să-şi urmeze parcursul său istoric în patrimoniul şi destinaţia sa."

În încheierea alocuţiunii, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, doresc să transmit un călduros la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!