Dezbateri parlamentare

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Eficiența energetică şi reducerea emisiilor de carbon, ca politici de tranziţie către o energie verde, trebuie să se regăsească în PNRR şi să conducă la un progres în înţelegerea necesităţii unui mediu protejat în România, altfel vom rămâne în urma ţărilor europene"

După numeroase discuţii sterile pe tema PNRR şi nereuşite ale coaliţiei de guvernare în a concepe un plan în acord cu nevoile reale ale României şi cu obiectivele UE, acest plan trebuie refăcut, discutat în Parlament şi depus la Bruxelles pe 31 mai. Până la această dată mai este doar o săptămână. Una dintre condiţiile pe care UE le-a impus este, aşa cum PSD a cerut permanent, însă fără efect din partea coaliţiei, ca PNRR să fie prezentat în Parlament, cum de altfel au procedat statele europene importante. Coaliţia PNL - USR PLUS - UDMR s-a dovedit a fi incapabilă în a demonstra profesionalism şi experienţă în conceperea acestui plan esenţial pentru nevoile de dezvoltare şi refacere a economiei după criza generată de pandemia COVID-19. Mai mult, am văzut, în ultimele luni, că România nu are o strategie pentru funcţionarea agriculturii la un potenţial ridicat, aşa cum ar trebui, nu are soluţii pentru irigaţii, mai rău, îşi taie pădurile, vânează fauna protejată şi, chiar tragic, depozitează gunoaie aduse din ţări europene.

PNRR reprezintă o şansă pentru ca România să deprindă o nouă viziune, chiar şi în ultimul ceas, de a se dezvolta, şi a proteja interesul naţional, nu cel al diverselor grupuri aflate la guvernare. Proiectele de mediu trebuie să fie parte integrantă din PNRR. PSD, partid cu viziune europeană, pledează pentru proiecte de dezvoltare în acord cu viziunea europeană asupra dezvoltării durabile şi tranziţiei verzi şi consideră că România trebuie să facă paşi concreţi pentru a îndeplini aceste obiective prin aplicarea unei politici de mediu consecvente. Strategiile UE, până în 2050, sunt de a implementa un sector energetic mai eficient pentru protejarea mediului şi pentru creşterea economiei, fără a afecta mediul.

Astfel, PNRR trebuie să fie în acord cu agenda europeană privind investiţiile în energie curată, recomandate de pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU şi Pactul verde european.

Una dintre temele importante din PNRR priveşte promovarea energiilor regenerabile. La nivel european, energia din surse regenerabile a reprezentat, anul trecut, principala sursă de producţie de electricitate. Prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030, România trebuie să ajungă în domeniul energiei din surse regenerabile la cel puţin la 25% în anul 2022 şi 30% în 2030. Mai mult, UE recomandă ca ţara noastră să ajungă, în 2030, la o ţintă de 34%. Aceste obiective pot fi bine integrate şi corelate cu obiectivele de dezvoltare şi tranziţie verde din PNRR în condiţiile în care guvernanţii înţeleg că mediul este o temă de maximă urgenţă în România.

Pentru a avea o opţiune facilă şi sigură pentru decarbonizarea sectorului energetic, accentuată de instituţiile europene de câţiva ani, România trebuie să aibă un sistem deja pregătit, cu investiţii în capacități noi de producție a energiei electrice cu emisii reduse de carbon şi mai multe posibilităţi concrete în ceea ce priveşte resursele regenerabile în producerea energiei electrice, obiective care se pot concretiza prin proiecte serioase care să fie incluse în PNRR. Eficienţa energetică este strâns legată de investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea mecanismelor de producere şi diversificarea surselor de stocare. Comisia Europeană recomandă, de asemenea, decarbonizarea sectorului de transport, respectiv prioritizarea transportului feroviar. Aceste aspecte ar trebui să fie înţelese de coaliţia de guvernare care, în loc să creeze facilităţi pentru mobilitatea feroviară, mai ales a studenţilor, a redus facilităţile şi posibilităţile de a încuraja acest segment de transport.

PNRR este o şansă mare pentru România doar dacă Guvernul înţelege că este nevoie de cooperare şi expertiză solidă din partea specialiştilor în conceperea unui plan care să conducă către o nouă viziune în dezvoltare, şi nu de agrearea unei schiţe de partid în cadrul coaliţiei de guvernare, total în afara realităţii naţionale, dar şi europene. Dincolo de acestea, este şi demnitatea naţională în joc - guvernanţii actuali probabil că vor ţine România pe ultimul loc la Bruxelles în ceea ce priveşte predarea PNRR.