Eleonora-Carmen Hărău
Eleonora-Carmen Hărău

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 decembrie 2014

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/2014
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 decembrie 2014

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.36 Eleonora-Carmen Hărău - declaraţie politica "Nevoia vitală ca Parlamentul să recâştige încrederea românilor";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Nevoia vitală ca Parlamentul să recâştige încrederea românilor"

Ni se reproşează adesea parlamentarilor că avem privilegii, că ţinem cu dinţii de ele şi că ne votăm legi favorabile. Este o etichetare nedreaptă pentru mulţi dintre colegii parlamentari. Şi legea este foarte clară: simplii parlamentari pot fi urmăriţi penal fără niciun fel de aviz din partea Camerei din care fac parte. Acesta este necesar doar în trei situaţii: percheziţia, reţinerea şi arestarea unui deputat sau senator.

În schimb, trebuie să recunoaştem că românii au dreptate în cazul miniştrilor în funcţie sau al foştilor miniştri, care sunt şi parlamentari. Aceştia beneficiază de un regim special al imunităţii. Ei pot fi cercetaţi doar dacă există acordul Parlamentului. Consider că acest lucru ar trebui să înceteze. Cu siguranţă, un ministru care nu este şi parlamentar ar fi mult mai atent la ce semnează. Nu ştiu de ce niciun partid din România nu a încercat să schimbe ceva, astfel încât să restructurăm sistemul, iar românii să simtă că aleşii lor chiar lucrează în serviciul poporului.

Suntem membri ai Uniunii Europene încă din anul 2007. Au trecut peste 7 ani şi nu am avut, se pare, curiozitatea să vedem cum funcţionează organismele europene.

De exemplu, membrii Parlamentului European nu pot fi şi comisari europeni. Sigur că există diferenţe între ceea ce înseamnă Parlamentul României şi cel European, dar, să fim sinceri, poate un ministru să îşi facă bine munca în Executiv şi în Legislativ, în acelaşi timp? Ştim cu toţii răspunsul.

Prevederile Uniunii Europene sunt extrem de clare:

"Funcţia de deputat în Parlamentul European este incompatibilă cu cea de membru al guvernului unui stat membru, membru al comisiei, judecător, avocat general sau grefier al Curţii de Justiţie, membru al Curţii de Conturi, membru al Comitetului Economic şi Social, membru al comitetelor sau al organismelor create în conformitate cu tratatele comunitare, în scopul gestionării fondurilor uniunii sau al desfăşurării unei sarcini administrative directe permanente, membru al Consiliului de administraţie, al Comitetului de direcţie sau angajat al Băncii Europene de Investiţii şi funcţionar sau agent activ al instituţiilor Uniunii Europene sau al organismelor specializate ataşate acestora. Au fost adăugate incompatibilităţi suplimentare în 1997 (membru al Comitetului Regiunilor) şi în 2002 (membru al Tribunalului de Primă Instanţă - numit în prezent Tribunalul -, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, Ombudsmanul Uniunii Europene şi, în special, membru al unui parlament naţional)".

Mai mult, conform Tratatului de înfiinţare a UE - "membrii Comisiei se abţin de la orice act incompatibil cu natura funcţiilor lor. Statele membre respectă independenţa acestora şi nu încearcă să îi influenţeze în îndeplinirea sarcinilor lor. Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nicio altă activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcţie, aceştia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului şi după încetarea acestuia, obligaţiile impuse de mandat şi, în special, cea de onestitate şi prudenţă în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcţii sau avantaje. În cazul nerespectării acestora, Curtea de Justiţie, sesizată de Consiliu, hotărând cu majoritate simplă, sau de Comisie, poate hotărî, după caz, destituirea persoanei în cauză în condiţiile articolului 247 sau decăderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente".

În condiţiile în care în România un parlamentar poate fi ministru, fără să-şi piardă mandatul, există loc de interpretări publice, de suspiciuni, precum şi o anumită tendinţă a organelor de justiţie şi a mass-media de a instrumenta dosare de corupţie la televizor, cu efecte devastatoare asupra imaginii Parlamentului şi a clasei politice.

Poate a venit momentul să ne punem de acord cu toţii că e vremea să schimbăm ceva dintr-un sistem despre care românii, în oarecare măsură pe bună dreptate, spun că funcţionează doar pentru interesele de grup. Recăpătarea încrederii românilor în Parlament este vitală pentru democraţia românească!