Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 februarie 2018
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/2018
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 februarie 2018 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 februarie 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.36 | Doru-Petrişor Coliu - declaraţie politică privind "Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români" În calitate de deputat al cetăţenilor români din diaspora şi membru al diasporei economice româneşti, am întâlnit mulţi români posesori ai paşaportului CRDS, care sunt victime ale unei nedreptăţi create prin lipsa unei legislaţii normale. Cetăţenii români, posesori ai paşaportului CRDS, sunt asimilaţi în totalitate celor care au dublă cetăţenie, deşi aceştia din urmă constituie doar un procent infim, undeva la 10%. Pe teritoriul României, posesorul paşaportului CRDS nu mai deţine niciun act de identitate în afară de paşaport. De aici intervin o sumedenie de dificultăţi: imposibilitatea participării la Programul "Start-Up diaspora"; contractarea unui împrumut; citarea la domiciliu, în lipsa unui domiciliu pe teritoriul României; semnarea unor împuterniciri pentru acte administrative necesare locuinţei pe care o deţine pe teritoriul românesc etc. Aceşti cetăţeni pot obţine o singură carte de identitate de rezident, valabilă pentru un an, act care, de cele mai multe ori, este luat în derâdere de administraţie. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu paşaportul CRDS. În diaspora, există 600.000 de cetăţeni români cu paşaport CRDS şi peste 4 milioane de cetăţeni români care şi-au menţinut actele de identitate româneşti, deşi acest lucru contravine legii, de aici şi dificultatea reprezentanţelor diplomatice de a-i localiza pe românii din diaspora în cazul unor catastrofe, aşa cum a fost cazul celor din Italia, de aici şi dificultatea serviciilor fiscale de a stabili reşedinţa fiscală pentru cetăţenii români din diaspora, deşi aceştia au titluri de sejur, contracte de muncă, copii şcolarizaţi, în statele în care locuiesc. În urma întâlnirilor cu membri ai Ministerului Afacerilor Interne ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi ai administraţiilor locale, am ajuns la concluzia că este necesară crearea unei evidenţe naţionale pentru românii din diaspora. Deocamdată, la Serviciile de Evidenţa Populaţiei, aceşti cetăţeni, posesori ai paşaportului CRDS, sunt trecuţi la Evidenţa Pasivă, alături de cei decedaţi. Crearea unei evidenţe CRDS ar permite eliberarea unei cărţi de identitate pentru cetăţean român rezident pe teritoriul naţional. Pe cartea de identitate pot figura domiciliul din România, dacă acesta există, sau domiciliul din străinătate. La evidenţă trebuie să figureze neapărat şi domiciliul din străinătate, dacă cetăţeanul deţine o probă a acestui domiciliu. Odată creată această evidenţă şi eliberate aceste cărţi de identitate, pot fi coroborate evidenţa MAE şi evidenţa MAI, ceea ce ar permite crearea unei evidenţe de alertă pentru reprezentanţele diplomatice, în caz de catastrofă. Pe de altă parte, acest lucru ar permite şi dezamorsarea crizei de informaţii a ANAF în privinţa domicilierii fiscale. În momentul de faţă, în România, legislaţia contravine criteriilor de liberă circulaţie şi domiciliere pe teritoriul european. Rog Ministerul Afacerilor Interne să creeze cât mai curând posibil premisele rezolvării acestei probleme legislative, care creează o nedreptate pentru peste 600.000 de cetăţeni români, posesori ai paşaportului CRDS. |


