Ileana Cristina Dumitrache
Ileana Cristina Dumitrache

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 septembrie 2021

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/2021
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 septembrie 2021

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.36 Ileana Cristina Dumitrache - declaraţie politică cu referire la "Proiectul de Lege privind regimul juridic al plantei canabis, al substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis, utilizate în scop medical";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Proiectul de Lege privind regimul juridic al plantei canabis, al substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis, utilizate în scop medical"

Proiectul de Lege privind regimul juridic al plantei canabis, utilizată în scop medical, a primit încă de anul trecut aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Aş dori să precizez încă o dată importanţa instituirii regimului juridic, în vederea legalizării canabisului medicinal.

Atât eu, cât şi cei aproape o sută de parlamentari cosemnatari considerăm că în România este imperativ necesară o lege care să reglementeze toate aspectele utilizării canabisului în scop medical, de la cultivare, producţie, fabricare, transport până la utilizarea efectivă.

După cum probabil se cunoaşte, deja o bună parte dintre statele membre ale UE au introdus în legislaţia naţională posibilitatea utilizării canabisului medicinal şi s-au aliniat astfel Rezoluţiei emise de Parlamentul European care a manifestat preocuparea pentru promovarea utilizării canabisului în scop medical, a încurajat sprijinirea cercetării în domeniul medicamentelor pe bază de canabis şi a cerut Executivului European mijloace de îmbunătăţire a accesului pacienţilor la canabisul utilizat în scopuri medicale.

Foarte pe scurt vreau să reamintesc că cercetările ştiinţifice au arătat dovezi concrete şi concludente privind efectele terapeutice ale utilizării canabisului medicinal în multiple afecţiuni şi boli, în terapia durerii cronice, în ameliorarea efectelor provocate de chimioterapie la pacienţii oncologici, în atenuarea simptomelor epilepsiei şi foarte multe alte patologii.

În ciuda acestor aspecte, în practică, pacienţii din România nu beneficiază de această opţiune medicală în tratamentul lor. Legea îşi propune să armonizeze legislaţia naţională cu cea a altor state membre ale UE, să permită accesul la canabisul medical pe bază de prescripţie medicală, eliberată de medicul specialist, dar totodată să reglementeze şi alte aspecte ce privesc buna desfăşurare a acestei iniţiative, precum înfiinţarea Agenţiei Canabisului care se ocupă de controlul şi supravegherea operaţiunilor cu această plantă, precum şi a Registrului Naţional Unic pentru garantarea transparenţei şi securităţii în domeniu.

Pe fondul interesului imens al societăţii medicale, ştiinţifice, colegi parlamentari, dar şi pacienţi români care au nevoie de acest tratament alternativ pentru problemele lor medicale, mărturisesc că punctul de vedere negativ primit din partea Guvernului a fost neaşteptat şi dezamăgitor.

Calitatea informaţiilor transmise de Executiv nu fac decât să ateste lacunele care există la nivelul ministerelor şi comisiilor de specialitate care duc în derizoriu acest proiect cu informaţii false ce contestă tocmai utilitatea medicală a acestei plante. Le reamintesc cu această ocazie că pe 2 decembrie 2020 canabisul a fost retras din Anexa IV a Convenţiei din 1961 privind drogurile. Astfel, nu pot să calific decât ca rău-voitoare transmiterea unor informaţii care nu sunt de actualitate, precum şi refuzul de a fi la curent cu ultimele cercetări în domeniu, cu zecile de mii de studii din întreaga lume şi consultarea riguroasă a proiectului de lege.

Solicit pe această cale Guvernului României reconsiderarea punctului de vedere formulat, care este unul incomplet şi incorect. Cetăţenii români au tot atâtea drepturi la sănătate şi tratamente ca cei din alte state membre ale UE. Mai mult decât atât, România riscă să fie sancţionată şi la CEDO sau la Curtea Europeană de Justiţie din cauza acestui gen de abordare a drepturilor omului.