Dezbateri parlamentare

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"România este pregătită să introducă salariul minim european"

Creşterea veniturilor românilor, indiferent dacă este vorba de salariaţi sau pensionari, a fost unul dintre obiectivele prioritare ale PSD, în momentul în care a intrat la guvernare în anul 2021. De atunci, angajaţii, dar şi seniorii şi-au recâştigat demnitatea, veniturile lor crescând în mod constant, ca urmare a măsurilor ferme şi realiste asumate de Guvernul PSD - PNL. Treptat, salariul minim şi, implicit, celelalte salarii au crescut. La fel s-a întâmplat şi cu pensiile. Iar toate aceste majorări nu au aruncat România într-un haos economic, ci au contribuit la creşterea economiei ţării noastre.

Salariile şi pensiile au atins anul trecut recorduri la care nimeni nu avea curajul să se gândească la începutul anului 2021. Miniştrii din acea perioadă nu erau dispuşi să treacă de clişeul: "Dacă vom creşte pensiile şi salariile, economia va intra în colaps". Cetăţenii nici nu se mai gândeau, pentru că nu mai aveau încredere în clasa politică. Dar iată că ceea ce era imposibil la începutul anului 2021 a devenit realitate în anul 2023. Au fost atinse două recorduri, cu cifre rotunde, înregistrate în guvernarea PSD. Pensia medie pentru limită de vârstă a depăşit 500 de euro, în timp ce salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro. Şi, mai mult, cele două talere, pensiile şi salariile, nu au dezechilibrat balanţa. Creşterea de peste 15% a salariilor, de anul trecut, a permis creşterea pensiei medii. Totodată, creşterea salariilor a condus, în ianuarie 2024, la creşterea veniturilor bugetare din contribuţii sociale, cu 25,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Nu în ultimul rând, balanţa la care m-am referit anterior a rămas în echilibru şi ca urmare a creşterii numărului de salariaţi. Anul trecut, în luna decembrie, România avea 565.2740 de salariaţi, cu 74.633 mai mulţi decât în în luna decembrie a anului 2020.

Această tendinţă s-a manifestat în cele mai multe regiuni ale ţării, ceea ce înseamnă că a fost vorba de dezvoltare omogenă, nu doar a unor "insule". De exemplu, în Regiunea Centru, în luna decembrie a anului trecut, numărul salariaţilor a ajuns la 714.209, pe când în luna decembrie a anului 2022 era de 705.673. În judeţul Braşov, numărul de salariaţi a crescut de la 196.940, la finalul anului 2022, la 199.153, în luna decembrie a anului 2023.

Altfel spus, pe lângă creşterea veniturilor salariale, bugetul necesar plăţii pensiilor a fost suplimentat şi ca urmare a creşterii numărului de salariaţi.

Apoi, trebuie să amintim şi de un alt prag atins în timpul guvernării PSD: punctul de pensie a depăşit pragul de 40% din salariul mediu net. Este un procent pe care România a încercat să îl atingă zeci de ani. Aceste date ne arată că dezvoltarea economiei prin investiţii, care determină creşterea salariilor şi, implicit, a contribuţiilor pentru bugetul de pensii reprezintă calea sănătoasă pentru creşterea pensiilor şi pentru sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

În aceste condiţii, cred că este timpul ca România să îşi asume introducerea salariului minim european. Cred că ceea ce trebuie să facem în cazul acestei măsuri este să depăşim temerea iniţială că România va intra în colaps. Este un proiect susţinut cu fermitate de PSD şi va aduce o creştere a nivelului de trai şi pentru pensionari, nu doar celor care muncesc.