Dezbateri parlamentare

Domnul Dumitru Oprea:

"Guvernul paralel. Paralel cu şcoala!"

La recentul Congres al PSD, Liviu Dragnea şi-a îndemnat colegii să nu se mai lase înşelaţi de aparenţe: reforma educaţiei din ultimele trei decenii a eşuat. Liderul formaţiunii politice, care a incendiat şcoala românească în aceste decenii, îşi arogă acum rolul de pompier, de parcă toată lumea s-ar fi născut ieri. PSD a dat cei mai mulţi miniştri ai educaţiei în perioada de după 1989, toţi cu ambiţii de reformatori. Rezultatul este recunoscut astăzi de Liviu Dragnea: un dezastru!

Punctul culminant al preocupării social-democraţilor pentru şcoală l-a reprezentat plantarea domnului Liviu Pop la minister, corigent nu doar în domeniul administrării sistemului, dar şi la gramatică. Părinţii au avut un exemplu numai bun de dat copiilor: dacă nu înveţi carte, rişti să ajungi ministrul educaţiei!

Pentru a vorbi cu adevărat de o reformă a şcolii româneşti, pe lângă bani este necesar să fie eliminat controlul politic al învăţământului, în special al celui preuniversitar. Inspectoratele şcolare judeţene au devenit adevărate feude conduse în folosul partidului, directorii de şcoli continuă să fie numiţi, prin pseudoconcursuri, pe bază de carnet de partid, doar că acum au dublă subordonare, faţă de minister şi faţă de primar. Nu suntem departe de adevăr nici în privinţa glumei care circulă despre îngrijitorii din şcoli - şi ei trebuie să dovedească iubire faţă de partid.

PSD a folosit şcoala românească exclusiv în scopuri electorale, ori de câte ori a ajuns la putere, adică foarte des. Elevii, părinţii şi profesorii au ajuns să fie în atenţia social-democraţilor numai ca masă de manevră electorală. Cu grija permanentă de a nu supăra, de a nu strica înţelegerile locale, de a nu lua elevii note mici, nu se poate realiza niciun fel de reforme pe baze solide. A încerca noi şi noi reforme în acest climat, înseamnă a juca viitorul ţării la jocurile de noroc, cu şanse infime de câştig.

Pentru PSD, atunci când se află la guvernare, examenele naţionale sau bacalaureatul devin prilej de adunat capital politic, nu de moment al adevărului. PSD vorbeşte cu duşmănie despre editorii de manuale şcolare, dar nu face nimic să rezolve adevăratele probleme - programele şcolare şi disciplinele de studiu total inadecvate prezentului, pentru a nu mai vorbi despre viitor. Când şcolile transformă disciplinele opţionale în materii obligatorii la ordinul inspectorilor şefi sau al miniştrilor, fără să ţină cont de interesele elevilor şi părinţilor, atunci ne dăm seama că orice reformă s-a dovedit, în cele din urmă, a fi doar o mimare a preocupării pentru domeniu şi atât.

Da, educaţia are nevoie de mult mai mulţi bani, însă sistemul preuniversitar trebuie scos cu totul de sub controlul politic, iar cel universitar trebuie să aibă garantată integral autonomia, aşa cum prevede legea.

Nu există soluţii miraculoase de aplicat peste noapte, dar există suficiente lucruri care se pot face pe termen scurt şi mediu pentru reinstaurarea normalităţii. Abia apoi vom putea vorbi despre un proiect de reformă.