Dezbateri parlamentare

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"De Ziua comemorării Holocaustului, să învăţăm să nu mai repetăm greşelile trecutului"

Una dintre cele mai negre perioade ale istoriei României o reprezintă, fără îndoială, deportarea cetăţenilor români de origine evreiască din Bucovina în Transnistria. Această mişcare antiumană, gândită de regimul Antonescu, a pornit la 9 octombrie 1941, astfel că data a fost stabilită ca fiind Ziua naţională de comemorare a Holocaustului.

Conform cifrelor cunoscute până acum, 195.000 de persoane au fost deportate, dintre acestea rămânând în viaţă, la 15 noiembrie 1943, numai 49.927. România a fost şi ea, deci, parte a urâtului capitol european în care Germania nazistă ajunsese să pună stăpânire peste tot şi toate.

Zeci de ani mai târziu suntem în faţa unor fapte care ne-au zguduit ca naţiune şi care ne-au făcut să contribuim la un masacru fără precedent în istoria europeană.

Tocmai din acest motiv, trebuie să nu uităm cele petrecute şi să ţinem minte că valori precum toleranţa, grija, protejarea unor categorii sociale defavorizate şi descurajarea urii de rasă, gen ori etnie sunt cele pe care trebuie să le promovăm în societatea românească. Dacă ne dorim să trăim în comuniune şi unitate, acesta este genul de atitudine pe care trebuie să-l abordăm.

Comunitatea evreiască din România mai numără doar câteva mii de membri, printre care există şi supravieţuitori ai Holocaustului. Statul român este obligat să-i trateze pe aceştia la fel ca pe toţi cetăţenii săi şi să acţioneze ferm atunci când se petrec nereguli. Chiar în acest an, Cimitirul evreiesc din Huşi a fost vandalizat, peste 70 de morminte fiind distruse.

Astfel de comportamente trebuie descurajate, iar acest lucru se poate face prin comunicare, prin educaţie, dar şi prin măsuri dure de sancţionare atunci când ele au loc. Asta pentru că România este a tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie.