Dezbateri parlamentare

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

"Gânduri la început de an"

Motto: "Ce am înţeles este foarte interesant. Ce nu am înţeles ar putea fi şi mai interesant."

Am intrat într-un nou an al libertăţii noastre, cu speranţe şi vise, cu probleme şi temeri...

Lumea se schimbă parcă mai rapid decât putem noi înţelege, iar goana noastră după prezentul tot mai complicat pare a fi asemenea unei curse de maraton.

Un lucru este cert: tot ceea ce am ştiut, învăţat şi aflat până acum nu mai este şi nu va mai fi la fel. Gândiţi-vă doar cât de mult s-au schimbat lucrurile faţă de 1989... şi câte mai sunt de schimbat. Şansa României e să se schimbe rapid, de la primul la ultimul cetăţean al său, înţelegând necesitatea adaptării la noua situaţie creată.

Ne este dat acum să trecem printr-o altă mare încercare care, de data aceasta, bulversează întreaga lume. Criza economică şi financiară a sistemului în care noi am păşit încrezători acum mai bine de 22 de ani transformă deja oameni, comunităţi, ţări, relaţiile dintre ţări, pe scurt, realitatea în care am trăit până acum.

Este clar că sistemul financiar creat după criza din 1933 şi consolidat după cel de-al Doilea Război Mondial a ajuns la finalul modului său de exprimare eficientă. De la bipolaritatea anilor ’60,’70 şi ’80 am ajuns la multipolaritate, în condiţiile globalizării economice. Reţeta bunăstării pe datorie pare a se fi epuizat. Nu mai putem, individ sau ţară, să mai trăim, pe termen lung, din economiile altora mai performanţi, pe care să le luăm prin împrumuturi. Nu mai putem specula în numele unui capitalism strălucitor, dar găunos. Asta dacă vrem să lăsăm ceva solid copiilor noştri. Cu alte cuvinte, nu mai putem trăi din viitor!

Din păcate, în tot acest timp al căutării unui nou drum, al turbulenţei şi furtunilor financiare din lume, noi ne ocupăm timpul vizionând la televizor scene de proastă calitate, cu oameni îndoielnici care ne oferă spectacole gratuite, dar groteşti prin lipsa lor de valoare şi mahalagismul lor, în loc să ne ofere idei, proiecte, strategii adevărate, cu alte cuvinte speranţă, certitudine, soluţii. Speranţă că vom putea fiecare în parte să ne realizăm visele, iar împreună să avem certitudinea că păşim încrezători într-o lume care se reinventează sub ochii noştri. Este momentul în acest an să deschidem larg ochii pentru a înţelege ce este de făcut într-o lume în care nimic, dar absolut nimic nu va mai semăna cu ceea ce a fost, iar noi trebuie să înţelegem că este obligatoriu să ne adaptăm la un alt stil de viaţă, în care munca, legea şi plusvaloarea să fie baza.

Vom putea să ne permitem, cetăţean, comunitate sau ţară, doar atât cât avem rezultat din muncă eficientă şi competitivă. Nu vom mai putea trăi din împrumuturile din munca altora sau amanetându-ne viitorul. Aşa cum, în această lume învolburată a secolului al XXI-lea, există riscul ca tot ce am clădit într-o viaţă să se prăbuşească într-o noapte. Consumul de dragul consumului s-a sfârşit. A trăi ca în Vest şi a munci ca în Est este o utopie!

Este timpul să înţelegem că doar printr-un efort extraordinar vom putea să trecem printr-o nouă provocare a vieţilor noastre şi să intrăm cât mai repede în noua normalitate spre care tinde lumea. Trebuie să ne schimbăm fiecare pentru a putea cere ţării să se schimbe.

Iar pentru ca speranţele în mai bine pe care ni le punem la începutul fiecărui an să poată deveni realitate, este necesar să deschidem larg ochii şi să fim atenţi cine vor fi cei care ne vor conduce pe valurile transformărilor ce vor veni şi care nu ne vor ocoli, cine sunt cei care ne cer votul pentru a hotărî pentru noi, nu pentru ei, ce experienţă profesională şi de conducere posedă, ca să nu mai vorbim de cât de oneşti şi serioşi sunt.

Cu alte cuvinte, nu avem nevoie de vânzători de iluzii.

Vom avea nevoie de oameni de mare calitate morală şi profesională, dovedite în timp, pentru a duce mai departe responsabilitatea guvernării centrale şi locale, oameni care şi-au onorat angajamentele luate faţă de noi şi care au găsit soluţii pentru ca viaţa noastră să se desfăşoare normal.

Promisiunile fără acoperire făcute într-un timp al fundamentării unui nou sistem de relaţii financiare, economice, politice, dar şi sociale la nivel mondial trebuie respinse, iar susţinătorii lor aruncaţi la groapa de gunoi a politicii. Lăcomia şi nesăbuinţa trebuie taxate.

Avem nevoie de idei, proiecte şi strategii care să consolideze mediul de afaceri de la noi, să sprijine capitalul autohton, să creeze locuri de muncă şi să încurajeze munca eficientă a fiecărui român. Avem nevoie de soluţii, nu de vorbe fără noimă, pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea, iar soluţiile ni le pot da doar cei care au demonstrat prin fapte, nu prin vorbe, că sunt cu adevărat valoroşi.

Doar în acest fel vom putea să rezistăm încercărilor ce vor veni fără milă peste noi. Ceea ce se întâmplă acum atât de aproape de noi, în Grecia, Ungaria, Ucraina, Italia sau, mai departe, în Spania şi Islanda, sunt exemple grăitoare.

Minciuna şi promisiunile fără acoperire din politică trebuie înlocuite de responsabilitate, echilibru şi clarviziune. Iar toate acestea se pot face doar dacă în anul electoral 2012 vom alege calitatea, şi nu cantitatea, dacă nu vom apleca urechea la bârfe şi zvonuri şi nu ne vom lăsa manipulaţi de oameni şi televiziuni care nu vor decât să aibă controlul resurselor în plină criză mondială pentru a-şi spori averile şi pentru care nu contează principiul, onoarea sau frica de Dumnezeu.

Cu alte cuvinte, va trebui să respingem impostura, şmecheria şi grupurile de interese şi să alegem valoarea şi onestitatea.

De aceea, vă îndemn să deschideţi larg ochii şi mintea pentru a vedea şi înţelege ce se întâmplă cu adevărat în jurul nostru, de a găsi împreună calea spre echilibru, performanţă, bunăstare şi normalitate într-o lume care se schimbă cu fiecare zi şi în care incultura, violenţa, insecuritatea trebuie să lase loc de manifestare valorii, seriozităţii şi competenţei.

Nu mai putem să ne grăbim încet spre înainte făcându-ne că nu vedem criza morală din jurul nostru, care accentuează efectele crizei economice globale.

Anul 2012 trebuie să fie momentul de cotitură în viaţa noastră, în care nu mai trebuie să cheltuim iraţional resurse şi valori umane şi în care trebuie să ne construim un viitor corect, nu unul iluzoriu, toxic şi de neatins!