Dezbateri parlamentare

Doamna Elena Gabriela Udrea:

"Schimbarea Legii urbanismului ar fi o catastrofă edilitară"

După Revoluţie, în România, s-a instalat un veritabil haos urbanistic, rezultat al mentalităţii că oricine poate construi orice şi oriunde, dacă are bani. Interesul public a fost călcat în picioare, surclasat de interesul privat. Aşa se face că, îndeosebi în oraşe, s-au pierdut sute, dacă nu mii de hectare de spaţiu verde în detrimentul unor coloşi de beton, metal şi sticlă. Mai mult, s-au demolat mii de clădiri cu valoare arhitectonică deosebităpentru a se face loc unor kitsch-uri, zone clasice s-au transformat în amalgamuri diforme de clădiri şi, mai grav, multe dintre acestea nu sunt nici măcar bine construite, fiind un veritabil pericol publicîn caz de cutremur.

Acest haos a fost posibil din cauza unei legislaţii deficitare, care nu oferea foarte multe pârghii instituţiilor administraţiei centrale sau locale, dar şi a unei greşite înţelegeri a ceea ce înseamnă dezvoltarea urbanistică şi lipsa de respect faţă de istorie şi valorile patrimoniului arhitectural naţional. Dacă peste toate acestea se adaugă indolenţa şi coruptibilitatea funcţionarilor statului, avem un tablou complet al motivelorpentru care s-a ajuns aici. Avem toate argumentele necesare pentru a ne dori o schimbare în bine.

Din punct de vedere legislativ, aceasta s-a produs. De la 1 februarie 2012 a intrat în vigoare modificarea legislaţiei urbanismului propusă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în mandatul meu ministerial.Aceasta este mult mai restrictivă şi limitează posibilităţile de construcţie pentru clădiri şi ansambluri de clădiri care nu respectă limitele înscrise în Planurile de Urbanism General.Practic, am interzis posibilitatea de a genera, la iniţiativa oricărui privat, planuri de urbanism zonal (PUZ) derogatorii de la cele de urbanism general (PUG), astfel că acum nu se mai pot construi turnuri de 30 de etaje în locuri în care se prevedea doar P+4 şi nici ansambluri rezidenţiale acolo unde exista o zonă industrială, pentru că derogările pe care le obţin "investitorii" nu sunt numai cu privire la volumetrie, ci şi cu privire la destinaţia construcţiilor. Dar am interzis şi aberanta intrare în legalitate, care înseamnă că poţi cere să ţi se legalizeze o construcţie ridicată fără autorizaţie sau care încalcă oricât de grav limitele autorizaţiei de construire obţinute. Ca exemplu, dacă ai construit 10 etaje în loc de trei,poţi cere apoi primăriei să îţi aprobe intrarea în legalitate a imobilului. Întrebarea legitimă este de ce să te mai complici să respecţi procedurile legale dacă tot nu ţi se aplică nicio sancţiune în situaţia în care le ignori?

Modificarea Legii urbanismului de către MDRT în mandatul meu a reprezentat un pas înainte în direcţia stopării haosului urbanistic, dar şi a rechinilor imobiliari, care puteau astfel să construiască orice şi oriunde, cu condiţia să aibă buzunarele suficient de adânci pentru a-i "motiva" pe consilierii locali sau generali în aprobarea propriilor PUZ-uri sau PUD-uri.

Schimbarea legislativă produsă în timpul mandatului meu de ministru al dezvoltării regionale şi turismului a fost unanim apreciată de cetăţeni şi de societatea civilă. Reglementarea domeniului construcţiilor şi imposibilitatea construirii de clădiri prin comiterea de abuzurisunt mari plusuri obţinute în ultimii ani.Aceste modificări legislative s-au făcut cu dificultate şi după lungi dezbateri publice şi conflicte politice. Ar fi o gravă eroare dacă aceste progrese ar fi, practic, anulate dedorinţa USL de a se reveni la varianta legislativă dinainte de 2008. Aceasta a produs atâtea deservicii, mai ales în oraşele mari, încât va fi nevoie de zeci de ani pentru a fi reparate.

Încercarea de acum de a modifica din nou cadrul legislativ are în spatele său interesele unor sponsori ai USL, care doresc să construiască mai mult decât permite legea, în locuri interzise, cum ar fi spaţiile verzi, dar mai ales plajele de la Marea Neagră. De altfel,propunerea de modificare a articolului 32 din Legea urbanismului aparţine, în mod real, primarului Constanţei, Radu Mazăre. Acesta doreşte controlul total şi unic al autorizării construcţiilor, mai ales în zona staţiunii Mamaia şi în mod special pe plajă. Amintesc faptul că am reuşit să anulăm în instanţă PUZ-ul gândit de Mazăre pentru staţiunea turistică de interes naţional Mamaia, prin care prevedea construcţii pe plajă, construcţii de treizeci de etaje, ocuparea spaţiilor verzi şi supraaglomerarea distructivă a acesteia. Daţi-mi voie să mă întreb, retoric, fireşte, ce şpagă s-ar putea lua din autorizarea unor blocuri de locuinţe de lux ori hoteluri pe zona de plajă a staţiunii. Unii spun că ar fi vorba de milioane de euro.

USL arenevoie de reinstalarea unui sistem în care puterea decizională privind construcţiile în zonele de interes naţional să revină consiliilor locale.

Argumentul iniţiatorilor modificării legislative privind lipsa Planurilor de Urbanism General actualizate este de-a dreptul pueril. De mai bine douăzeci de ani autorităţile locale nu sunt în stare să îşi gândească strategia de dezvoltare urbanistică şi să îşi aprobe planurile urbanistice, lăsându-le la interesul investitorilor privaţi. Se ştiadin 2010 de intenţia de a modifica Legea urbanismului şi de imposibilitatea folosirii PUZ-urilor pentru modificări. Timp de doi ani, toate primăriile din ţară au avut timp să realizeze PUG-urile, dar nu au făcut nimic, pentru că nu îi interesează.

Faptul că noua conducere a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu acţionează pentru a opri această adevărată crimă împotriva ordinii urbanistice conduce la ideeacă interesul public a fost demult abandonat. Din păcate,la fel ca şi în cazul Cazinouluidin Constanţa sau al Halei Matache, se dă dovadă de un servilism maxim pe linie politică.Noua conducere a MDRT nu are ca scop gestionarea domeniului construcţiilor şi protejarea interesului public, ci deservirea clientelei politice.

Voi cere şi printr-o interpelare un punct de vedere în acest sens, pentru că nu este normal ca principala instituţie care ar trebui să reglementeze în domeniul construcţiilor să stea pasivă când are loc o asemenea agresiune legislativă.

Fac un apel către societatea civilă să ia atitudine. Altfel, se vor trezi cu toţii că parcurile şi monumentele istorice dispar, pentru a lăsa loc construcţiilor unor rechini imobiliari care au reuşit să cointereseze câţiva primari şi consilieri locali.