Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2021
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/2021
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2021 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2021
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.38 | Dragoş-Cătălin Teniţă - declaraţie politică: "Modificări necesare la programul-pilot de masă caldă în şcoli - 15 septembrie 2021"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Modificări necesare la programul-pilot de masă caldă în şcoli - 15 septembrie 2021" La finalul săptămânii trecute am introdus o serie de amendamente la ordonanţa de urgenţă care stabileşte condiţiile programului-pilot de masă şcolară pe anul 2021. Ce conţin amendamentele iniţiate împreună cu doamna preşedintă a Senatului Anca Dragu, domnul senator Irineu Darău, doamna deputat Oana Cambera şi domnul deputat Andrei Miftode la legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă care reglementează programul-pilot de masă caldă în 150 de unităţi şcolare pe anul în curs? 1. Alocare pe tot parcursul anului şcolar 2021-2022 În forma actuală programul se opreşte la 31 decembrie 2021. Sau, cel puţin, se întrerupe până la alocări bugetare, dacă se revine cu alt O.U.G. Aşadar, cel puţin până în aprilie, chiar şi mai mult, se fac iar licitaţii. Asta în condiţiile în care cele mai multe licitaţii pentru primul semestru nu se vor finaliza mai devreme de 15 octombrie 2021. 2. Criterii transparente de selecţie Acum şcolile sunt puse cu mâna într-o anexă, fără să se fi detaliat cum s-a ajuns acolo. Practic, ordonanţa face un soi de atribuire directă. Noi vrem ca acum, măcar în cazul de redistribuire a sumelor, să fie o realocare transparentă către alte şcoli, iar pe viitor pentru toate instituţiile înscrise. An de an, circa 30% dintre şcoli nu reuşesc să furnizeze din varii motive respectivul serviciu. Acei bani nu se mai folosesc. Noi vrem să fie realocaţi prin proces de selecţie transparentă şi bazată pe criterii obiective. 3. Selecţie bazată pe considerente de risc socio-educaţional Astfel de programe au efecte în comunităţile cele mai sărace. De la scăderea abandonului şcolar şi creşterea performanţei academice, până la scăderea violenţei domestice şi creşterea independenţei economice a femeilor. 4. Măsurare a efectelor Acum nu se măsoară cu adevărat nimic, nu sunt date care să arate care sunt efectele. Am stabilit obligaţii de măsurare şi raportare clară la nivel de şcoală, inspectorat şi minister, cu obligaţie de publicare în format de date deschise. Am făcut şi o anexă cu cap de tabel ca să fie mai clar. 5. Favorizarea interesului copilului în procesul de atribuire a contractelor Din păcate, acum sunt situaţii în care doar un leu din cei 10 alocaţi zilnic au mers efectiv către materia primă, către alimentele în sine. Noi am introdus o prevedere pentru a favoriza ofertanţii care vin cu o ofertă în care cel puţin 40% reprezintă costul materiei prime. 6. Alocare de personal pentru servirea mesei şi procesele anexe Acum, interviurile noastre cu directorii de şcoli ne-au arătat o chestiune interesantă. Mulţi se feresc de program pentru că nu sunt alocate fonduri pentru personalul de servire/curăţenie, iar directorii trebuie să aloce pentru servire şi debarasare o persoană - din cele maxim 2 în şcoli mici rurale - care nu mai poate face şi curăţenie din cauza unor norme de igienă publică. Sunt doar câţiva paşi mici, dar esenţiali, pentru a ajunge la un program naţional. Însă, dacă acum structurăm un program-pilot corect - şi nu unul neclar, nemăsurabil, imprevizibil şi arbitrar cum e acum -, putem apoi să îl extindem în paşi până vom avea şi noi ce au peste 100 dintre ţările acestei lumi. Vă invit să susţinem împreună ceea ce toţi am promis în programele electorale. |


