Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Giugea:

"Riscul seismic rămâne, chiar dacă unii ascund informaţii despre starea clădirilor!"

Tragedia imensă care a lovit poporul turc şi cel sirian, în urma căreia zeci de mii de persoane şi-au pierdut viaţa, ar fi trebuit să fie impulsul cel mai puternic pentru accelerarea investiţiilor publice şi private în consolidarea clădirilor care au o structură de rezistenţă vulnerabilă.

Guvernul Ciucă nu a ezitat şi a declanşat imediat o acţiune de inventariere a tuturor imobilelor care prezintă risc seismic. Această inventariere era menită să ofere autorităţilor publice o imagine clară asupra necesarului de investiţii care trebuie realizate pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru identificarea unor resurse financiare nerambursabile care mai pot fi utilizate din bugetul Uniunii Europene. Din păcate, am aflat recent că mai puţin de o treime dintre primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ respectă Legea nr.212/2022 şi au făcut publice listele cu acele clădiri aflate în risc seismic iminent. Mulţi cred, în mod eronat, că dacă nu fac publice aceste informaţii, riscurile seismice dispar de la sine.

Am fost surprins să constat că Primăria municipiului Craiova a publicat o asemenea listă, pe ea figurând nu mai puţin de 245 de imobile încadrate, în cea mai mare parte, în clasa de risc seismic III. Cam puţine la număr, aş zice, numai dacă mă gândesc că multe clădiri din Craiova sunt puternic degradate, prin elemente vizibile. Nu am fost, în schimb, surprins să constat că acele clădiri încadrate în clasa de risc seismic III nu sunt incluse în ample proiecte de consolidare a infrastructurii de rezistenţă, ci sunt prevăzute doar lucrări de reabilitare termică. Adică, la o clădire care nu mai prezintă toate elementele de siguranţă se aplică un strat de izolaţie şi o vopsea, ca să se dea impresia cetăţenilor că imobilul e sigur, ca unul nou!

Nu pot să trec cu vederea minunile urbanistice pe care le-au reuşit unii reprezentanţi liberali din administraţia publică, precum Ilie Bolojan, la Oradea, Emil Boc, la Cluj Napoca, Ion Lungu şi Gheorghe Fluture, la Suceava, Ionel Dumitrel, la Alba. Acolo unde au fost şi sunt administraţii liberale, clădirile vechi sau cele încadrate în categoria monumentelor istorice sunt în marea lor parte consolidate seismic, reabilitate şi renovate arhitectural. Altfel spus, au fost făcute investiţii în ordinea firească a lucrurilor, care să dăinuie peste ani, nu investiţii care să dureze un ciclu electoral.

De aceea, mă simt dator să atrag atenţia că multe dintre investiţiile care se realizează în România nu sunt trainice. Dimpotrivă, aş putea spune că unele sunt chiar de mântuială, doar ca să lase impresia oamenilor că s-a făcut ceva. Mai mult decât atât, cu siguranţa oamenilor care trăiesc sau muncesc în clădirile vechi nu trebuie să se joace nimeni!