Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Oteşanu:

Guvernul şi-a angajat răspunderea pe Proiectul de Lege privind măsurile fiscal-bugetare. Proiectul conţine cea mai amplă reformă pentru restrângerea aparatului de stat şi diminuarea birocraţiei. Mai conţine măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, dar şi reglementări privind supraimpozitarea luxului, viciului şi a profitului excesiv. Nu în ultimul rând, prevede restrângerea unor facilităţi fiscale care erau disproporţionate în raport cu câştigurile beneficiarilor şi care creau o stare de inechitate fiscală între contribuabili.

Proiectul de lege nu este nici pe departe o lege a austerităţii, aşa cum fals au afirmat adversarii Guvernului. Nu poţi vorbi despre austeritate, atunci când Guvernul decide creşterea salariului minim, care aduce creşteri de venituri pentru 1,8 milioane de cetăţeni!

Dar, după cum ştiţi, colegii noştri de la USR şi Forţa Dreptei, au sesizat Curtea Constituţională asupra unor elemente de neconstituţionalitate pe care le-ar conţine această lege.

Luând în considerare discursul politic al acestor formaţiuni, care anunţau în mod fals că va veni prăpădul dacă se adoptă, m-am aşteptat ca sesizarea la Curtea Constituţională să vizeze aşa-numitele elemente de austeritate, pe care distinşii colegi le reproşau Guvernului.

Am fost, deci, curioasă să văd care sunt aşa-zisele elemente de austeritate şi am citit textul sesizării. Dar, în realitate, am constatat că nu aşa-zisa austeritate îi deranja pe autorii sesizării de neconstituţionalitate. Nu am găsit nimic despre acest subiect în textul sesizării.

În schimb, textul abundă cu obiecţii referitoare la impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a instituţiilor bancare şi la pragul minim de 1% din cifra de afaceri privind valoarea impozitului plătit de companiile care au afaceri mari în România. Deci, nu grija pentru cetăţeni i-a mânat pe cei de la USR şi Forţa Dreptei să depună această sesizare la Curtea Constituţională, ci interesul băncilor şi al marilor corporaţii.

Această preocupare intensă de a apăra interesele bancare şi corporatiste mi-a amintit de începutul mandatului de prim-ministru pe care l-a avut actualul preşedinte al Forţei Drepte, care astăzi este semnatar al sesizării la Curtea Constituţională. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi că, într-una dintre primele şedinţe ale Guvernului Orban, primele decizii de natură economică luate atunci au vizat eliminarea unor taxe suplimentare pe marile firme din energie, telecom şi din sistemul bancar. De asemenea, dacă vă amintiţi, acelaşi Guvern Orban a eliminat plafonul pentru preţurile la energie şi a demarat liberalizarea pieţei de energie care s-a produs în cel mai nefericit moment posibil, provocând criza energetică pe care am resimţit-o mult timp după aceea, până la revenirea PSD la guvernare.

Atunci s-au invocat aceleaşi argumente pe care le auzim astăzi, că taxele suplimentare sufocau mediul de afaceri, că împovărau privaţii.

În realitate, privaţii protejaţi atunci şi pentru care se luptă azi USR şi Forţa Dreptei sunt cei care aveau afaceri uriaşe în România, dar plăteau către statul român un impozit de 0,00005% din cifra lor de afaceri. Aşa-numiţii privaţi împovăraţi sunt de fapt acele corporaţii care încheie contracte de logistică şi management cu diverse firme cu sediul în paradisurile fiscale şi care preiau, prin aceste "contracte paravan", cea mai mare parte din profitul uriaş obţinut în România. Sunt corporaţii care în România sunt pe pierdere de ani de zile, dar, în acelaşi timp, cumpără de la firma-mamă din afara ţării materii prime şi servicii la preţuri mult supraevaluate.

Aceştia sunt "privaţii" de grija cărora se agită cei de la USR şi Forţa Dreptei. Nimic despre cetăţeni, totul despre corporaţii - aceasta este sesizarea celor două partide către Curtea Constituţională. Am vrut să vă spun toate aceste lucruri, pentru a pune capăt ipocriziei fără margini pe care o manifestă cele două formaţiuni în legătură cu măsurile fiscal-bugetare adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului.