Dezbateri parlamentare

Domnul Dorel Covaci:

"Modificarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală"

România se află într-un plin proces de reformă şi modernizare, gestionat de actualul Guvern Ponta. Dacă în anii trecuţi au fost înnoite Codul penal, civil, de procedură penală şi civilă, acum a venit momentul Codului fiscal şi a celui de procedură fiscală. Proiectul va ajunge în Parlament până la mijlocul lunii martie. Nădăjduim ca până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare să putem dispune de reglementări fiscale fundamentale asumate politic, bine gândite, bine analizate, bine adaptate realităţilor practice.

Noile modificări au fost gândite din necesitatea: îmbunătăţirii competitivităţii economiei româneşti, în perspectiva intrării în zona euro în 2019; reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane; întărirea autonomiei autorităţilor locale; realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private, autohtone sau străine; eliminarea discriminărilor generate de sistemul fiscal actual; îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al UE, prin implementarea legislaţiei europene; reducerea fenomenului de evitare a plăţii impozitelor directe şi evitarea dublei impuneri.

În ceea ce priveşte TVA, taxa pe valoare adăugată, se propune: revenirea cotei la nivelul mediu din UE (de la 24% la 20%, începând cu 2016, şi de la 20% la 18%, din 2018), reducerea cotei la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, din 2016, introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri şi terenuri, din 2016.

Argumentele scăderii cotei TVA ţin de faptul că: România este a cincea ţară din UE în care procentul este cel mai ridicat, după Ungaria, Danemarca, Croaţia, Suedia, dar încasările din TVA se situează sub creşterea nominală a VAB (valoarea adăugată brută); cota efectivă a TVA se află mult sub cota medie legală; consumul privat a crescut, în medie, cu 1% anual (în 2011 şi 2012), deşi veniturile salariale reale s-au majorat, în medie, cu 2%; frauda fiscală din TVA a fost mai mare după majorarea TVA (de la 3,4% din PIB în 2010, la 6,3% în 2012, apoi 5,7% în 2013).

Reducerea TVA va avea un impact bugetar brut de 11,6 miliarde de lei în 2016 şi net de 5,2 miliarde de lei, sumă care va rămâne la dispoziţia populaţiei şi a agenţilor economici. În ceea ce priveşte beneficiile pentru buget, se vor recupera venituri din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii etc., în valoare de 6,4 miliarde de lei. Pe termen mediu, reducerea TVA va genera creştere economică suplimentară de aproximativ 1%, o creştere estimată a numărului locurilor de muncă cu circa 145.000 în 2016 şi 75.000 în anii următori, oficializarea unor locuri de muncă din economia ascunsă. Totodată, relaxarea fiscală va stimula mediul de afaceri, iar din reducerea evaziunii fiscale statul va încasa suplimentar aproximativ 0,5 miliarde de lei pe an.

Datorită existenţei unor presiuni fiscale asociate nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale, suportate atât de angajator, cât şi de angajat, şi a unei rate scăzute de participare cu forme legale pe piaţa muncii, se propun măsuri care vizează contribuţiile sociale de stat, printre cele mai importante fiind: reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, şi, la angajator, o reducere de la 15,8% la 13,5% din 2017.

În ceea ce priveşte impozitarea microîntreprinderilor, se propun: stabilirea unei cote de impozitare diferenţiată, în funcţie de numărul de salariaţi şi modificarea pragurilor pentru încadrarea ca microîntreprindere.

Cu referire la impozitul pe dividende, se propune renunţarea la acesta începând cu 2016 pentru eliminarea dublei impuneri, a companiei şi a acţionarilor, creşterea atractivităţii companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative, pentru stoparea externalizării profiturilor companiilor mari, renunţarea la tendinţele evazioniste şi creşterea încasărilor din impozitul pe profit.

Legat de cota unică, se propune, începând cu 2019, reducerea cotei de impozit pe profit, pe venit şi pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi, la 14%. Relaxarea fiscală va avea un rol stimulativ asupra muncii şi capitalului şi va avea un efect multiplicator în economie, generând venituri superioare la buget din alte impozite şi taxe, prin creşterea gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor către stat şi recuperarea arieratelor.

În ceea ce priveşte accizele, se propun: diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzină fără plumb şi benzina cu plumb), la alcool şi băuturi alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care, în prezent, se regăsesc la capitolul "Alte produse accizabile": cafea, bijuterii, confecţii din blănuri, autoturisme etc.

Despre impozitul pe construcţii, se propune eliminarea acestuia, începând cu 2016, în vederea stimulării investiţiilor private şi a competitivităţii companiilor din România.

În ceea ce privesc impozitele şi taxele locale, se sugerează măsuri care să reducă sarcinile fiscale pentru contribuabili, care să elimine discriminările din prezent legate de natura juridică a contribuabilului, care să stimuleze autonomia locală şi investiţiile, acordând autorităţilor locale posibilitatea de a stabili politica fiscală locală, în funcţie de necesităţile bugetare.

În actualul context, reformarea Codului fiscal şi a celui de procedură fiscală este absolut necesară pentru îmbunătăţirea echilibrului în relaţia dintre contribuabili, pe de o parte, şi organele fiscale, pe de altă parte, fiind o bază pentru creşterea încrederii contribuabililor în sistemul fiscal, pentru creşterea gradului de conformare a contribuabililor şi, în general, pentru sporirea eficienţei activităţii de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale.