Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Pavel Cherescu.

Domnii deputaţi Ştefan Baban, domnul Tiberiu Sbârcea şi doamna Olguţa Vasilescu au depus la secretariat.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect introducerea serviciului de telefonie mobilă "Busola" de către operatorul "MOBIFON".

În urmă cu o săptămână, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din România a introdus în exploatare serviciul de afişare către utilizatori a locaţiei staţiei de bază disponibile teritorial, prin care se pot efectua legăturile de telecomunicaţii pentru utilizatorii aflaţi în aria sa de acoperire. Apare, astfel, avantajul orientării utilizatorilor mobili autohtoni turişti sau străini aflaţi în arii geografice nestrăbătute în mod curent şi posibilitatea observaţiilor sau eventual a reclamaţiilor privind calitatea serviciului în anumite zone identificate, ceea ce poate conduce la îmbunătăţirea traficului în telefonia mobilă.

Serviciul poate fi activat şi utilizat sau neactivat printr-o simplă selecţie din meniul aparatului care are un astfel de program. Cu toate acestea, nu puţine au fost reacţiile negative din partea unor utilizatori care au interpretat acest serviciu a cărui utilizare se află la dispoziţia şi decizia lor, ca fiind o încercare de identificare a deplasării lor zilnice şi a localizării lor într-un anumit moment. Suspiciunea faţă de un operator privat de telefonie mobilă cu un statut şi reglementările legislative foarte precise a fost extinsă imediat asupra serviciilor de informaţii şi în special asupra Serviciului Român de Informaţii, a căror corectitudine, în stricta aplicare a legilor, a fost pusă la îndoială.

Serviciul GSM este utilizat în ţările europene din 1992, în urma deciziilor luate de Conferinţa Europeană de Poştă şi Telecomunicaţii, susţinute şi de Comisia Europeană, iar specificaţiile tehnice, pe baza cărora funcţionează, însumează peste 6 mii de pagini.

În 1993, erau deja 70 de ţări semnatare pentru aplicarea sistemului GSM. Comentariile în necunoştinţă de cauză, suspiciunile absolut nefondate, acuzele nejustificate ne plasează ca o ţară care a utilizat telefonia mobilă în scopul de interceptare ilegală, în afara practicii europene asupra utilizării serviciilor.

În consecinţă, aprecierea europeană asupra responsabilităţii cu care tratăm normele europene pe care le-am acceptat în momentul aderării României la grupul ţărilor utilizatoare nu poate fi foarte favorabilă. Dar nu numai respectarea înţelegerilor, normelor şi standardelor internaţionale din acest mediu al telecomunicaţiilor este apreciată negativ.

Suspiciunea iresponsabilă, absolut nefundamentată şi gratuit dirijată către serviciile de informaţii ale statului poate ridica semne de întrebare pentru un observator extern, cu atât mai mult cu cât este propagată din interior şi, uneori, din zona unor funcţii sau preocupări politice.

Dacă din mulţimea observatorilor externi ne referim numai la investitorii străini care vor să se implice în economia românească, trebuie să recunoaştem realul deserviciu asupra climatului de siguranţă pe care-l pot avea intervenţiile de acest fel.

Dacă ne referim la posibilele aspecte politice ale neîncrederii şi acuzelor exprimate prin diverse opinii asupra serviciilor de informaţii, efectul defavorabil, voit sau nu, este mult mai important şi demn de analizat.

Atât timp cât manualele de utilizare descriu cu rigoare tehnică serviciile în cauză şi chiar aparatele mobile le conţin în mod clar, se poate pune reacţia şi în contul unui anumit nivel de înţelegere al utilizatorilor.

Totuşi, înlăturând acest aspect real, dar restrâns, este evident util să evaluăm consecinţele susţinerilor nejustificate, acuzelor nefondate şi defavorabile poziţiei şi prestigiului serviciilor de informaţii, precum şi coincidenţa apariţiei lor într-un an politic intern şi internaţional deosebit de important pentru ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.