Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului Gheorghe Firczak, va urma domnul Romeo Raicu.

Deputaţii Rodica Nassar, Ioan Timiş, Dumitru Bentu au depus la secretariat declaraţiile.

Vă rog, mai multă concizie în prezentare.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Hadrian Daicoviciu, in memoriam".

Se împlinesc anul acesta două decenii de la trecerea în eternitate a profesorului universitar doctor Hadrian Daicoviciu. Erudit istoric, renumit arheolog, eminent cadru didactic universitar, distinsă personalitate a vieţii culturale clujene şi româneşti, Hadrian Daicoviciu este prezent în spiritualitatea românească prin contribuţiile sale, care rămâne veşnice.

Îmi aduc aminte cu pioşenie şi nostalgie de cursurile sale extraordinare, în care prezenta cu pasiune problematica istoriei străvechi şi vechi a românilor, şi cred că nu este nici un student al său care să nu-şi amintească cu drag de aceste momente. De la profesorul nostru am reţinut toate coordonatele istoriei noastre ancestrale, mulţi dintre studenţii săi fiindu-i discipoli, cercetând, la rândul lor, această parte a istoriei româneşti. Contribuţiile sale la scrisul istoric românesc reprezintă o pagină istoriografică riguroasă, cu o logică istorică impecabilă, rezultat al investigării surselor arheologice şi literare.

De-a lungul timpului, şi-a manifestat disponibilitatea de a conduce şantierele arheologice de la Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu o pasiune inegalabilă şi o supremă competenţă.

Valoarea sa umană dubla valenţele sale profesionale de necontestat. Toţi cei care l-au cunoscut ştiu că aceste gânduri transpuse pe hârtie sunt o palidă exprimare a unei personalităţi complexe.

De aceea, cred că declaraţia mea în Camera Deputaţilor este necesară, pentru că trebuie să ne cinstim valorile şi să ne respectăm personalităţile.

Un singur regret mărturisesc: îmi pare nespus de rău că nu a avut zile, să surprindă schimbarea produsă de Revoluţia română din decembrie 1989. Sunt convins că personalitatea sa covârşitoare ar fi fost un imens câştig pentru viaţa publică din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.