Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ştefan Baban. Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnii deputaţi Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Adrian Semcu şi Codrin Ştefănescu au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"România şi locul ei în Europa".

Recentele atentate de la Madrid au demonstrat încă odată, dacă mai era nevoie, că sărăcia din România a alungat pe mulţi dintre concetăţenii noştri pe meleaguri străine pentru a încerca să-şi îndulcească traiul chinuit - şi pe al lor, şi pe al familiilor lor, pentru că banii câştigaţi cu greu şi cu multă trudă asigură şi traiul a zeci de persoane care au rămas în ţară şi care nu reuşesc să-şi găsească locuri de muncă decente.

Dacă, în urmă cu 3-4 ani, doar 25-50000 de români se aflau în Spania, în anul acesta numărul lor a ajuns la peste 2000000, mulţi dintre ei fiind stabiliţi acolo fără forme legale. Am văzut cu toţii, în aceste zile de calvar, cum se descurcă pentru a reuşi să trimită ceva bani celor de acasă, iar cei care au reuşit să prindă ceva cheag şi-au chemat şi familiile şi au hotărât să rămână definitiv acolo. Este trist, mai ales că nu toţi cei care au luat această decizie sunt oameni tineri, mulţi dintre ei încadrându-se în grupa de vârstă 35-40 de ani.

În acest timp, în ţară, actualul guvern se laudă cu faptul că nivelul şomajului a scăzut vertiginos, ajungând la o rată de 7-8% la nivelul ţării.

Chiar şi în zonele cu probleme mai mari, respectiv Moldova, Valea Jiului, sudul ţării au reuşit să înregistreze un prag al şomajului la nivelul a 10% din populaţia activă a acestor zone.

La prima vedere, succesul pare evident, dar, analizând şi disecând cifrele menţionate, ajungem la trista concluzie: scăderea ratei şomajului s-a făcut prin exportul de sărăciei în ţările Europei - Spania, Italia, Austria, Franţa, Anglia etc., acolo unde muncile cele mai grele şi mai prost plătite sunt îndeplinite de români şi de alte naţii care au plecat din ţările lor în speranţa unui trai mai bun.

Rudele celor decedaţi au fost înmărmurite de durere la aflarea tristei veşti. Dar cred că şi la gândul că cei plecaţi pe meleaguri străine au avut un asemenea ghinion, în locul unui trai mai bun să-şi piardă viaţa, sufletele celor apropiaţi au fost devastate când au fost văzut în faţa ochilor destrămarea visurilor celor plecaţi.

Cifrele prezentate prin statistici serbede nu reuşesc întotdeauna să arate adevărata stare a lucrurilor cu care se confruntă românul de rând zi de zi.

Banii trimişi din străinătate, ca şi pachetele ascund înjosirea, truda şi singurătatea celor care au preferat "să aibă parte" de toate acestea pe alte meleaguri şi nu în propria ţară. Pentru cei rămaşi în ţară, viaţa nu este uşoară - trebuie să se descurce cu greutăţile zilnice, cu gospodăriile şi cu copiii lăsaţi în grija lor. Iar dacă sunt şi tineri căsătoriţi, iar unul a plecat şi celălalt a rămas în ţară, vă daţi seama cu toţii că cea mai frumoasă perioadă a vieţii le va lipsi cu desăvârşire şi în poveştile pentru nepoţi.

V-am mai informat că sunt localităţi din Moldova care s-au strămutat cu cea mai mare parte a cetăţenilor în Spania, aici rămânând doar bătrânii, casele şi terenurile părăsite şi părăginite.

A trebuit să vină o zi fatidică, ca cea din 11 martie 2004, ca să vedem cum conaţionalii noştri au preferat să-şi părăsească locurile natale în căutarea unei vieţi mai bune şi mai decente.

A trebuit să vină această zi ca să aflăm că, în loc să exportăm bunuri şi produse industriale şi agricole, exportăm cu brio forţa de muncă şi sărăcia.

Mă întreb ce se va întâmpla cu cetăţenii României peste 5-10 ani, când vor dori să muncească şi să obţină nişte bani care să le asigure o viaţă liniştită lor şi copiilor lor şi nu vor mai putea să-şi găsească de lucru în Europa.

Mii de români au lucrat în Israel şi în unele din ţările arabe, mii de români lucrează legal sau clandestin în ţările Europei, iar în acest timp actualul guvern se laudă cu victoriile obţinute pe plan social.

Nu este nici legitim şi nici moral ca generaţiile viitoare să părăsească ţara pentru a reuşi să-şi încropească o viaţă decentă sau, chiar mai trist, să hotărască că nu mai au de ce să revină în locurile în care s-au născut.

Indiferent de ce promisiuni vom face în campania electorală, este important să ne gândim cu responsabilitate la ce dorim să le oferim cetăţenilor acestei ţări, care sunt sătui de mizerie, corupţie, lipsuri materiale şi financiare. În caz contrar, vom mai descoperi cu surprindere, la un eveniment nefericit ca acesta, că românii preferă să-şi rişte viaţa pentru a câştiga ceva mai mulţi bani decât în propria ţară. Repetabilitatea acestor neajunsuri, precum şi a exportului de sărăcie, vor face ca aceasta să fie imaginea României în Europa şi în lume.

Cu toţii ştim că nu acesta nu este adevărul...

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.