Dezbateri parlamentare

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Adrian Moisoiu. Întregul grup are afectate 3 minute, cu rugămintea să...

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Păi, ce facem, până la 10,00, atunci?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, eu vă spun într-o primă fază, în măsura în care nu se epuizează, sigur că, domnule deputat, veţi avea tot timpul, pentru toate interpelările.

Domnul Adrian Moisoiu:

Intervenţia de astăzi este intitulată: "Despre dascăli, despre criminali şi autoritatea limbii române."

Doresc să aduc în discuţie, un fapt concret: cazul profesorilor harghiteni acuzaţi că ar fi supraevaluat mai multe lucrări la limba şi literatura română, la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie 2006.

În urma sondajului dispus de ministrul educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău, din judeţul Harghita s-au recorectat 143 de lucrări la limba şi literatura română ale elevilor de la Liceul "Márton Áron" din Miercurea Ciuc, unitate de învăţământ cu predare în limba maghiară. În urma recorectării, s-a constatat faptul că doi profesori ar fi crescut notele a câte zece lucrări cu până la 4,5 puncte - motiv pentru care au fost propuşi pentru excludere din învăţământ, opt profesori au fost acuzaţi că ar fi dat note mai mari cu până la 3,5 puncte - în cazul lor, propunându-se diminuarea salariului cu 15% pe o perioadă de 6 luni, în timp ce cei doi profesori care ar fi acordat note mai mari cu până la 2,5 puncte au fost propuşi pe lista ministrului pentru sancţionare cu interzicerea participării la comisiile de evaluare pe timp de un an.

Considerându-se nedreptăţit, profesorul Ştefan Szabó a declarat că nu se simte vinovat şi că nu a făcut altceva decât să corecteze în favoarea elevilor, şi nu în defavoarea lor: "Suntem dascăli, nu criminali. Am căutat în lucrări ceea ce ştiu elevii, şi nu ceea ce nu ştiu", a afirmat el, adăugând că toţi profesorii propuşi pentru sancţionare au gradul didactic I, corectează lucrări de bacalaureat de zeci de ani şi nu au primit, niciodată, nici o mustrare scrisă şi că, în acest caz, s-a plecat de la prezumţia de vinovăţie.

În apărarea profesorilor propuşi pentru sancţionare au sărit aproape toţi colegii lor, în frunte cu inspectorul general al judeţului, István Bondor şi cei trei lideri sindicali, afirmându-se că profesorii de la şcolile de elită din Bucureşti, care au recorectat lucrările, nu pot înţelege realităţile din Harghita, unde există un profil lingvistic aparte, iar elevii au posibilităţi modeste de studiu şi aprofundare!? Ca urmare, comisiile de anchetă locale au anulat sancţiunile propuse de către ministru, dascălii fiind consideraţi nevinovaţi!

Dacă despre cât de mari specialişti sunt profesorii recorectori din Bucureşti în docimologie (ştiinţa notării) am îndoieli, fiindcă nu este chiar aşa de greu să acorzi nişte note, chiar şi la limba şi literatura română, atunci când există un barem de corectare bine întocmit, daţi-mi voie să nu înţeleg cum devine cazul, atunci când se fac referiri la posibilităţile modeste de studiu şi aprofundare ale tinerilor harghiteni. Să se facă cumva o trimitere directă la capacităţile intelectuale ale acestora? Ar fi o jignire la adresa acestei minorităţi din România, care este majoritară în zonă, bine reprezentată în Parlament şi mereu înscrisă la guvernare! Nu cumva este vorba de sfidarea limbii române şi de refuzul de o însuşi, despre limba care, în art. 13 din Constituţia României, se scrie clar: "În România, limba oficială este limba română"?

Nu cumva tratarea însuşirii limbii române ca pe o limbă străină de către profesorii de limbă şi literatură română generează refuzul de a se învăţa această limbă şi, ca urmare, la ocuparea prin concurs a unor posturi în administraţia publică locală, se fac presiuni pentru a se solicita drept condiţie de ocupare a acestora cunoaşterea limbii maghiare?

Apreciez că acesta este motivul care a generat prezenţa ministrului Mihail Hărdău, la deschiderea anului şcolar 2006/2007 exact la Liceul "Márton Áron" din Miercurea Ciuc. Numai astfel a putut să înţeleagă solicitarea directorului Şcolii generale "Liviu Rebreanu", Carmen Miron: "de a se reintroduce ore facultative de limbă maghiară în şcolile româneşti, necesare pentru o convieţuire normală în zonă". (Chiar aşa rău am ajuns?!)

Numai astfel a putut audia mesajul rostit timp de 15 minute exclusiv în limba maghiară, de către primarul Robert Ráduly şi, sper, poate, că a înţeles ceea ce într-adevăr era de înţeles din spusele directorul Liceului "Márton Áron", Varga László, care încercând să salveze situaţia, a afirmat că, citez: "oaspetele trebuia salutat într-o limbă pe care o înţelege". (Întâmplător, chiar limba oficială a statului, nu?) Numai astfel a putut înţelege necesitatea că ministerul pe care îl conduce este necesar să se implice efectiv pentru schimbarea concepţiei ce există despre limba oficială a României şi promovarea cu adevărat a unei politici de învăţare a acesteia!

Şi dacă, deşi nu sunt de acord cu aspectul în sine, particularităţile lingvistice din judeţele Harghita şi Covasna aş putea la o adică să le înţeleg, fiindcă provin din judeţul megieş, judeţul Mureş, care şi el este nominalizat în componenţa aşa doritei Ţări a Secuilor, cu discriminarea care se introduce între absolventul de liceu care se înscrie la facultate şi nu poate ocupa un loc bugetar (deci fără plată), motiv pentru care este nevoit să se înscrie pe un loc cu taxă sau chiar să renunţe la facultate, pentru faptul că alt tânăr i-a ocupat locul prin mărirea notei la bacalaureat cu câteva puncte, numai pentru ca o anumită minoritate care nu vrea să înveţe limba statului, să se bucure de un anumit confort, nu sunt de acord!

Domnule ministru, ruşinea de care aţi avut parte, ca în Ţara ta, cu partidul tău la Guvernare, la deschiderea anului şcolar al domeniului pe care îl conduci, să foloseşti ca translator şefa de cabinet, care întâmplător sau nu se ştie de ce, "este unguroaică", pentru a înţelege alocuţiunea în limba maghiară a unui primar al unei localităţii, este jalnic! Aveţi obligaţia de a aduce la cunoştinţă şi de a discuta cazul în prima şedinţă de Guvern şi de a comunica întregii populaţii a României măsurile care se vor adopta pentru ca limba română, în România, să fie cu adevărat stăpână la ea acasă! Răspunderea nu este numai a dumneavoastră, ci şi a Partidului Democrat, care v-a numit! Iar dacă nu sunteţi în stare, lăsaţi scaunul altuia!

Parafrazându-l pe Bolintineanu: "Dacă misiunea, simţi că te apasă/ Locul de ministru, altuia îl lasă!"

Cei de la UDMR sunt sigur că ar avea om în loc!

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat, chiar dacă nu aţi fost de acord să respectaţi regulamentul, să aveţi trei minute. Dar, deja, încep să mă obişnuiesc, după primele două zile, cu faptul că regulamentul, pentru dumneavoastră, în materie de timp, nu se aplică.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Nici pentru dumneavoastră, domnule preşedinte!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Am înţeles.