Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Călin:

"Onor Armatei Române"

la 25 octombrie se sărbătoreşte Ziua armatei române, un moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, o zi de glorie şi de cinstire pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.

Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, şi până în anul 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituţii, aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă (1877-1878).

Ziua Forţelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost în slujba ei.

România sărbătoreşte, aşadar, la 25 octombrie, Ziua armatei ca simbol al păstrării independenţei şi suveranităţii naţionale. Momentul este unul de evocare a faptelor de arme ale înaintaşilor în locuri precum: Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz.

În aceeaşi zi de 25 octombrie 1944, glorioasa armată română elibera oraşul Carei, ultima localitate românească aflată sub ocupaţie străină. Prin lupte grele şi sângeroase, şi fapte de eroism, armata română a reîntregit Transilvania străbună, leagănul naţiunii şi civilizaţiei româneşti, din al cărui trup fusese răpită partea de nord-vest prin odiosul dictat de la Viena. Acţiunile militare purtate de armata română în bătălia pentru Ardeal alcătuiesc un drum glorios pe pământul transilvănean, dar presărat cu numeroase jertfe. În luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Pauliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei au căzut vitejeşte peste 50 de mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, comandată de bravul general Dăscălescu şi trupele armatei I ale neînfricatului general Atanasiu.

După alungarea trupelor germane de pe teritoriul românesc, Armatele I şi a IV-a au fost angajate în luptele de pe marele front de nord din Carpaţii Occidentali şi la vest de Carpaţii Meridionali, ajungând la aproape 350 de kilometri, în adâncimea aliniamentului de luptă germano-ungar. Oprind înaintarea şi respingând inamicul în afara arcului carpatic - pe direcţia Braşov, Cluj, Carei - au sprijinit ofensiva armatei sovietice din Carpaţii Răsăriteni, pe direcţia Târgu-Mureş, Dej, Satu Mare.

Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptători, din care au pierit peste 169.822 de eroi, armata română - care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei - a eliberat peste 200.000 km² de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 localităţi, dintre care 53 de mari oraşe.

La 9 mai 1945, când războiul a luat sfârşit, cu victoria Naţiunilor Unite, armata română se găsea în apropiere de Praga şi în estul Austriei, prezentându-se cu un bilanţ bogat de luptă, şi s-a întors în ţară cu steagurile de luptă acoperite de glorie nemuritoare, trecând pe sub Arcul de Triumf ca o armată biruitoare care şi-a făcut datoria faţă de patrie şi poporul său, precum şi faţă de alte popoare.

Cele consemnate mai sus evidenţiază faptul că Ziua armatei este legată efectiv şi afectiv de Transilvania, leagănul genezei şi evoluţiei istorice a poporului român, de obiectivele şi sentimentele armatei române, care au vizat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naţionale: unitate, independenţă, suveranitate, integritate teritorială.

Astăzi, Armata Română este formată din trei categorii de arme: Forţele Terestre, Forţele Aeriene, Forţele Navale. Modernizarea armatei române necesită, în următorii 10 ani, 13 miliarde euro doar pentru programele mari de înzestrare, planificate atât pentru forţele aeriene, cât şi pentru cele terestre şi navale. Momentan, sunt trupe române în Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Irak şi Afganistan.

La această măreaţă sărbătoare, cu ocazia Zilei armatei române, se cuvine ca tuturor eroilor neamului şi veteranilor de război - care au înfruntat gloanţele şi vitregia războiului, celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea, unitatea şi integritatea României - să le aducem un călduros şi pios omagiu şi să le transmitem de peste timp gânduri de recunoştinţă veşnică din partea generaţiilor de azi, a noastră, a tuturor!