Dezbateri parlamentare

Doamna Elena Cătălina Ştefănescu:

"Atragerea de fonduri europene pentru organizarea de sesiuni de meditaţii în şcolile româneşti"

Rezultatele slabe ale sesiunilor de bacalaureat şi ale testărilor naţionale nu mai trebuie să ne prindă nepregătiţi. Peste câteva luni, subiectul elevilor picaţi la bacalaureat va ţine din nou prima pagină a ziarelor, iar experţii din domeniu vor încerca să propună noi măsuri şi politici publice pentru remedierea situaţiei.

Consider că acum este momentul propice pentru adoptarea măsurilor proactive. De aceea, aş vrea să vă aduc în prim - plan două iniţiative pe care eu le consider importante şi de urmat. Astfel, şcoli din două judeţe au anunţat în această săptămână că vor derula proiecte cu finanţare europeană ce au ca scop asigurarea meditaţiilor gratuite pentru elevii din clasele terminale.

Astfel, Inspectoratul Judeţean Gorj şi Inspectoratul Judeţean Timiş au obţinut finanţări prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU pentru a organiza sesiuni de meditaţii pentru elevii claselor a VIII - a şi a XII - a, ţinute de profesorii din cele două şcoli. În zilele lor libere, 600 de profesori din Gorj vor face meditaţii plătite prin fondurile obţinute, cu elevii care vor să se pregătească pentru examinările finale. Profesorii din Timiş vor fi plătiţi suplimentar pentru a preda metodologia de pregătire suplimentară cu tot ce presupune ea, inclusiv cu ore suplimentare şi consultaţii cu elevii, în cadrul proiectului intitulat "Pregătire suplimentară pentru promovarea cu succes a evaluărilor naţionale".

Sunt convinsă că exemple precum cel din Gorj sau Timiş se găsesc şi în alte părţi ale ţării şi cred că acest tip de iniţiative pot da un semnal pentru întreg sistemul. Profesorii din Gorj, Timiş şi din alte judeţe, care înţeleg că vocaţia de profesor nu are program de lucru, pot demara, prin exemplul lor, adevărate reforme şi politici publice la nivel naţional.

Fondurile puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană pot sta la baza unei strategii durabile şi în învăţământ, nu numai în infrastructură, transporturi sau energie. Fondurile europene pot schimba faţa şcolii româneşti, dar acest lucru depinde într-o mare măsură de profesori, elevi, părinţi, directori de şcoli şi licee, şi de inspectorii şcolari de la nivelul comunităţilor locale.

Noi, ca parlamentari, reprezentanţi ai cetăţenilor din întreaga ţară, avem datoria de a duce mesajul implicării în obţinerea de fonduri pentru şcolile româneşti, mai departe, în colegii, în şcoli, licee şi chiar şi grădiniţe.