Dezbateri parlamentare

Domnul Ervin Molnar:

"Bîstroe - soluţii adecvate la probleme vechi"

Zilele acestea au făcut valuri veştile legate de efectuarea unor operaţiuni de dragare, de către partea ucraineană, a Canalului Bîstroe. Acest "dosar" nu este unul recent, el existând de mai mulţi ani. Primul episod a debutat la 11 mai 2004, când autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice, în vederea realizării, pe Braţele Chilia şi Bîstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.

Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragare pe Braţul Bîstroe, aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei, crearea unui dig de protecţie a gurii Braţului Bîstroe şi lucrări de dragare în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a Braţului Bîstroe în Marea Neagră.

Încă de atunci, MAE a efectuat demersuri în plan bilateral şi multilateral, în vederea sublinierii necesităţii unei atitudini conforme dreptului internaţional din partea Ucrainei, care impune un regim special de protecţie a Deltei Dunării şi reglementează în amănunt procedurile de evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor care au impact transfrontalier, cum este şi proiectul ucrainean. Mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.

Deşi statul român a remis anul trecut, pe canalele diplomatice, mai multe acorduri cu privire la tranzitarea Canalelor Chilia şi Bîstroe de către nave sub pavilion terţ încărcate cu cereale, România se opune, însă, de principiu acţiunii de adâncire a Canalului Bîstroe şi includerea acestui canal în reţeaua europeană de transport, deoarece acest lucru ar încălca prevederile de drept internaţional, inclusiv reglementările de protecţie a mediului în vigoare. O astfel de acţiune ar afecta iremediabil diversitatea Deltei Dunării care este un sit natural inclus în Patrimoniul UNESCO.

Vom rămâne, în continuare, un susţinător ferm al cauzei ucrainene, aflată sub tăvălugul barbar rusesc, însă ne dorim, în acelaşi timp, un dialog deschis cu omologii noştri ucraineni, pentru că ruta de transport pe care o urmăreşte statul ucrainean poate avea alternative şi acest lucru este demonstrat prin deschiderea totală a României de a facilita tranzitul produselor ucrainene prin ţara noastră.