Dezbateri parlamentare

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua mondială a asistenţei sociale"

Ziua mondială a asistenţei sociale este sărbătorită în a treia zi de marţi a lunii martie a fiecărui an.

Asistenţa socială este formată din două componente/măsuri distincte: beneficii de asistenţă socială şi serviciile sociale.

Principalele tipuri de beneficii de asistenţă socială acordate ţintit anumitor categorii de beneficiari sunt următoarele:

1. Beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială:

1. ajutoare sociale susţinute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de populaţie aflate în risc de sărăcie;
2. ajutoare sociale comunitare susţinute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri individuale de suport pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară;
3. ajutoare de urgenţă susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, acordate pentru situaţii datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
4. ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiaţi, precum şi persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară în România, în condiţiile prevăzute de lege;

2. Beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi a familiei:

1. alocaţii pentru copii;
2. alocaţii pentru copiii lipsiţi, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor;
3. indemnizaţii pentru creşterea copiilor;
4. facilităţi, în condiţiile legii.

3. Beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale

1. alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
2. indemnizaţii de îngrijire;
3. facilităţi, în condiţiile legii.

În anul 2011, prin Legea asistenţei sociale am promovat ca elemente de noutate:

• o nouă modalitate de stabilire a cuantumurilor şi nivelurilor beneficiilor sociale, prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă asupra indicatorului social de referinţă utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigurări de şomaj;
• ţintirea segmentelor celor mai defavorizate ale populaţiei, în vederea diminuării sărăciei şi a prevenirii riscului de marginalizare sau excluziune, prin evaluarea măsurilor de asistenţă socială din punctul de vedere al eficacităţii şi eficienţei lor, astfel încât acestea să fie permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor
• simplificarea paletei de prestaţii şi beneficii sociale de la 54 la 9;
• instituirea venitului minim de inserţie, reprezentând limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază ale vieţii, calculat în raport cu pragul sărăciei absolute/relative/indicatorul similar utilizat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, stabilit în Strategia 2020;
• reglementarea contractării serviciilor sociale, ca modalitate a externalizării administrării şi acordării acestora, către furnizori privaţi
• responsabilizarea beneficiarilor prin: implicarea acestora în programul propriu de recuperare/reabilitare/reinserţie socială; acordarea de prestaţii în funcţie de respectarea unor condiţii (frecventarea şcolară, participarea la cursuri de formare/calificare profesională, muncă în folosul comunităţii).

Măsurile de asistenţă socială se acordă astfel încât să prevină şi să limiteze orice formă de dependenţă faţă de ajutorul acordat de stat sau de comunitate şi vor contribui la inserţia pe piaţa muncii a beneficiarilor.

• integrarea măsurilor de asistenţă socială, acordate în mod corelat şi complementar; în cazul în care efectul acestora asupra beneficiarilor este similar, serviciile sociale primează faţă de beneficiile sociale;
• realizarea sistemului informatic integrat;
• simplificarea administrativă, prin introducerea formularului unic de cerere pentru solicitarea beneficiilor sociale susţinute din bugetul de stat;
• încurajarea parteneriatelor public-public şi public-privat pentru dezvoltarea serviciilor sociale.

Astăzi, sub o nouă guvernare, văd că legea şi sistemul ce l-am dorit a fi promovat este îngrădit şi principalele reforme sunt luate în batjocură. Asistăm la o lipsă acută de personal încadrat în sistem, salariile asistenţilor personali sunt foarte mici şi abia sunt suportate din bugetele locale. În loc să diminuăm sărăcia, aceasta s-a accentuat în unele zone, sistemul informatic integrat nu face faţă la tot ceea ce se doreşte de la sistem şi nici nu este îmbunătăţit, parteneriatele public-public şi public-privat nu sunt promovate.