Dezbateri parlamentare

Doamna Roxana-Florentina Anuşca:

"Protest"

Datorită faptului ca fac parte dintr-o alianţa politică şi nedorind să fiu mărul discordiei în cadrul acesteia, am evitat să beneficiez de principalul drept al unui parlamentar - declaraţia politică. Dar evoluţia evenimentelor mă determină să recurg la acest drept.

Sunt un tânăr parlamentar ales cu o majoritate covârşitoare într-un colegiu preponderent rural. Am pornit pe acest drum cu speranţa şi dorinţa de a face ceva pentru cei care m-au votat, şi nu numai. Am crezut, ca toţi ceilalţi, în promisiunile făcute de un guvern pe care l-am susţinut şi pentru care am garantat atât în timpul alegerilor locale şi, mai mult, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. În plină euforie am crezut în promisiunile pe care premierul, de atunci şi de acum, le-a făcut tuturor concetăţenilor mei. Am crezut şi am transmis mai departe această promisiune. Este vorba despre finanţarea a două drumuri naţionale, unul care face legătura dintre locul naşterii lui Eminescu cu oraşul teiului eminescian şi celălalt care face legătura dintre vechiul târg al Botoşaniului cu bătrâna cetate a Sucevei.

Sunt două drumuri naţionale care ar deschide drumul investitorilor către Botoşani şi botoşăneni. Reabilitarea acestora ar fi reprezentat o gură de oxigen pentru botoşăneni şi, mai mult, ar fi redus numărul accidentelor care se produc în aceste zone. Poate unii dintre dumneavoastră ştiu că drumul ce leagă Botoşaniul de Suceava mai poartă numele de "drumul morţii", pentru că indiferent de anotimp se circulă prin zonă ca pe gheaţă.

Ceea ce nu ştiţi e că în judeţul Botoşani avem singurul drum naţional de pământ. Da, aţi auzit bine! Este vorba de drumul naţional 24C care, din nefericire, traversează colegiul meu în dreptul comunei Manoleasa şi ajunge până în colegiul Darabani, în dreptul comunei Mitoc. Când locuitorii din zonă au auzit că acest drum va fi finanţat s-au bucurat, pentru că au crezut în promisiunile unui guvern care reprezenta pentru ei "luminiţa de la capătul tunelului".

Promisiunile au fost multe şi se pare că nu vor fi niciodată concretizate, pentru că din cauza "obligativităţii plăţii arieratelor" nu vor putea fi finanţate nici proiectele pentru reabilitarea drumurilor judeţene. Cel puţin în colegiul meu voi fi nevoită să fac o investiţie în cizme de cauciuc cu crampoane, pe care să le fac cadou de iepuraş tuturor locuitorilor, pentru că, dacă vor mai continua ploile, bieţii oameni nu vor mai putea ieşi decât până la poartă!

E greu să spui că eşti la guvernare, dar de fapt să-ţi fie mai greu decât în opoziţie. Locuitorii colegiului sunt obişnuiţi să privească cum, în unele comune, băncile din faţa porţilor s-au transformat în parcuri, dar s-au săturat, ca şi mine, de altfel, să mai creadă în promisiuni deşarte.

Mai mult, din cauza refuzului liberalilor de a implementa aşa-numita taxă de solidaritate, primul-ministru i-a avertizat pe aceştia şi implicit pe cei care au susţinut liberalii că nu vor mai vedea bani la următoarea rectificare bugetară.

Înţeleg că suntem "fraţi adunaţi" şi nu avem aceleaşi drepturi când e vorba de bani, dar nu înţeleg de ce avem aceleaşi obligaţii când e vorba de muncă. Stau şi mă întreb de ce am muncit, pentru ce am scos un procent foarte mare, când puteam să stau liniştită la mine acasă şi să nu fiu nevoită să dau explicaţii pentru promisiunile unora sau ale altora.

Şi ca să nu vă plictisesc, pun şi eu o întrebare... retorică: domnule prim-ministru, dacă toţi parlamentarii de Botoşani renunţă la indemnizaţie, ne faceţi drumurile?!

PS: În timp ce scriam acest "protest" pe "drumul morţii" dintre Botoşani şi Suceava a mai avut loc un accident soldat cu 2 morţi şi un rănit foarte grav! Prin urmare, mă consider îndreptăţită să vă întreb: mai aveţi nevoie de sărmanul nostru judeţ sau nu?

Dacă vă incomodăm, transformaţi-ne în Hiroshima!