Dezbateri parlamentare

Domnul Daniel Buda:

" Evoluţia în România - sub lupa europeană"

În această perioadă dificilă sub aspectul crizei economice şi financiare mondiale, România are nevoie de decizii ferme şi urgente în câteva domenii de maxim interes asupra evoluţiei într-o direcţie bună pe plan european şi internaţional.

Spun acest lucru deoarece de câteva luni, mai exact de 4 luni, din momentul preluării guvernării de către Alianţa Socialistă, asistăm neputincioşi la implementarea programului de guvernare a USL, având ca element esenţial, singurul, de altfel, consolidarea formaţiunii politice în detrimentul angajamentelor economice şi politice asumate.

Dacă este să mă refer numai la ceea ce înseamnă fonduri europene, în fapt, o sursă importantă de dezvoltare economică a statului, ca urmare a ultimelor evaluări statistice, s-a constatat faptul că în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene şi plata către firme care desfăşoară proiecte europene, România este în coada listei.

Guvernul Ponta nu a mişcat un deget pentru a remedia problemele din programele structurale, odată cu instalarea la Palatul Victoria, a fost sistat şi dialogul cu Comisia Europeană. Astfel, situaţia economică şi repercusiunile asupra României nu sunt greu de imaginat plecând de la miile de persoane care riscă şomajul, până la falimentul firmelor care nu vor mai putea face faţă datoriilor angajate.

Preocupările acestui Guvern incapabil şi parcă plasat într-o altă arie a realităţii au fost şi sunt în continuare altele decât cele cu adevărat importante pentru dezvoltarea şi modernizarea statului român. Printre vizitele destul de dese pe la oficialii europeni cu scopul de denigrare a competitorilor electorali sau printre şedinţele de partid de stabilire a strategiilor de campanie, membrii acestui Guvern nu mai au timpul necesar să adopte măsuri de stimulare şi dezvoltarea e economiei româneşti.

În fapt, această atitudine nepăsătoare nu mă miră şi cu atât mai puţin să îmi ridice semne de întrebare, având în vedere faptul că, în concret, acesta este ritmul de lucru al acestei formaţiuni politice conjuncturale, patentat de însuşi unul dintre liderii ei. Pe lângă performanţele de a nu avea capacitatea de a-şi stăpâni uneori nervii în faţa camerelor de luat vederi, a reuşit şi în această sesiune performanţa de a fi prezent la câteva şedinţe de plen, ceea ce îl situează, de drept, tot în capul listei, dar la finalul ei, respectiv primul cu cele mai puţine prezenţe în activitatea parlamentară. Am convingerea că şi în această ultimă sesiune, avea potenţial maxim să îşi păstreze poziţia de lider în fruntea politicienilor cu prezenţă zero, dar a avut "ghinionul" să ocupe, pe scurt timp, poziţia de preşedinte al Senatului, ceea ce l-a obligat, în mică măsură, să facă acest efort de a participa la locul de muncă.

Desigur, activitatea parlamentară nu constă în a bifa la capitolul prezenţe sau absenţe, însă consider că în calitate de parlamentar ales într-un colegiu uninominal, să fii în mod constant sub media prezenţelor este inadmisibil. Cu atât mai mult cu cât eşti şi lider al unui partid diluat sub tinctura comunistă. Departe de mine gândul de a face evaluări asupra activităţii parlamentare, însă nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea că asemenea comportamente indolente şi dezinteresate de problemele cetăţenilor, astăzi au repercusiuni grave asupra României europene. Această iresponsabilitate este manifestată, se pare la nivel macro, în sensul că indiferent de natura problemelor stringente care necesită soluţii urgente din partea guvernanţilor, implicarea acestora este la fel ca şi prezenţa acestui aşa-numit lider. Acest mod de a face politică şi de a te raporta la problemele celor care te-au ales nu trebuie tolerat, ci, din contră, sancţionat. Iar una dintre armele avute la îndemână este votul cetăţenilor.

România are nevoie de o nouă clasă politică, are nevoie de politicieni care să fie conştienţi de faptul că sunt în slujba celor care i-au ales, are nevoie de politicieni care se duc în faţa oficialilor europeni să prezinte realizările statului, să solicite soluţii la problemele identificate şi nici pe departe să se plângă de atitudinea unor competitori politici sau să se absolve de responsabilităţi făcând acuzaţii nefondate.

Au trecut 22 de ani de la revoluţie, ani în care România s-a dezvoltat şi s-a modernizat, însă, din păcate, nu la nivelul altor state europene, deşi potenţialul este net superior multor state din comunitate. Dacă, în perioada următoare, acest Guvern iresponsabil nu lasă deoparte strategiile de campanie în favoarea intereselor statului, România ar putea risca nu sancţiuni pecuniare, dar chiar şi anumite restricţii sau retrogradări. Să nu mai vorbim de faptul că am putea fi sancţionaţi chiar cu blocarea fondurilor europene sau instituirea unor monitorizări mai dure asupra unor domenii de maxim interes, cum ar fi spre exemplu justiţia, economia sau educaţia.

Mai sunt aproximativ două luni din acest mandat de guvernare, iar odată cu alegerilor parlamentare, configuraţia politică actuală va fi schimbată, însă până atunci fac un apel către cei care acum au datoria guvernamentală de a conduce ţara să fie mai preocupaţi de tot ceea ce înseamnă angajamentele asumate în faţa partenerilor europeni şi internaţionali, să fie coerenţi în actul de guvernare şi să nu distrugă în mod conştient ceea ce s-a construit şi consolidat cu eforturi în ultimii ani.