Adrian-Alin Petrache
Adrian-Alin Petrache

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 noiembrie 2013

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 noiembrie 2013

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.42 Adrian-Alin Petrache - declaraţie politică: "Drogurile - dependenţă letală";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Drogurile - dependenţă letală"

Flagelul drogurilor este, din nefericire, unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde şi mai tragice ale lumii contemporane. An de an, milioane de tineri cad pradă drogurilor. Este de-a dreptul alarmant că o proporţie din ce în ce mai mare dintre ei sunt cu desăvârşire pierduţi pentru societate.

Din ce în ce mai des se realizează apeluri, întruniri, conferinţe care îşi propun să găsească cele mai adecvate metode pentru a pune capăt consumului de droguri. Pe măsură ce se agravează, situaţia devine şi mai cunoscută, sub toate aspectele ei.

În România, numărul toxicomanilor creşte de la an la an şi acest lucru este îngrijorător, în primul rând pentru că majoritatea consumatorilor sunt adolescenţi sau tineri.

Dependenţa de astfel de substanţe generează stări depresive, situaţii confuzionale, stări psihotice, precum şi sindromul nonmotivaţional. În plan comportamental se evidenţiază un comportament de tip antisocial, agresivitate verbală sau fizică, deteriorare fizică şi psihologică.

În ultimii trei ani, ţara noastră a înregistrat o creştere îngrijorătoare a prevalenţei la consumul de droguri de la 1,7% la 4,3%, ceea ce în cifre înseamnă aproape 650.000 de persoane. Datele statistice arată că în mediul preuniversitar peste 10% dintre elevi sunt consumatori de droguri, iar în mediul universitar numărul acestora tinde să depăşească 20%.

Media de vârstă în iniţierea consumării substanţelor psihoactive a scăzut de la 16 ani la 14 ani. Cel puţin 150.0000 de copii au încercat măcar o dată drogurile în 2012. Marijuana şi Extasy sunt considerate în mod eronat, de către tineri şi chiar şi de către o parte dintre familiile acestora, ca substanţe ce nu dau dependenţă în comparaţie cu heroina şi cocaina.

Drogul constituie, cel mai adesea, un refugiu temporar şi, totodată, tragic. Dorinţa de a avea o viaţă perfectă, lipsită de griji, nu are întotdeauna efectele scontate. În fuga de realitatea descoperită, adolescenţii slabi din punct de vedere emoţional pot apela la aceste alternative de "producere a viselor", această alegere devenind o modalitate facilă şi potrivită pentru rezolvarea tuturor problemelor.

De-a lungul timpului s-a demonstrat că un tânăr rezistă cu foarte mare greutate la presiunea grupului şi că este nevoie de mult curaj şi de multă tărie ca să rămâi ferm în ceea ce ştii că e bine pentru tine, să rezişti drogurilor atunci când prietenii încearcă să te convingă de faptul că toată lumea în ziua de azi face acest lucru.

De fapt, realitatea este că nu toţi tinerii consumă droguri, iar cei care o fac au mult mai puţine şanse să aibă o viaţă normală decât cei care nu recurg la astfel de practici, care, nu de puţine ori, au o finalitate tragică. Cel incapabil să adapteze lumea reală la aspiraţiile sale îşi creează o lume de vis în care speră să poată reuşi să îşi atingă obiectivele propuse.

Se spune că tinerii slabi sunt predispuşi la dependenţa de droguri. În realitate, opusul este adevărat: dependenţii de droguri devin indivizi slabi. Oamenii iau droguri din diverse motive, printre care dorinţa de a evada din realitate, de a se adapta vieţii cotidiene sau de a fi acceptaţi de ceilalţi. În cele mai multe cazuri, drogurile oferă în faza incipientă exact ceea ce caută drogatul, acest lucru fiind unul din factorii determinanţi care contribuie la dependenţă.

În ceea ce priveşte legislaţia, pentru a diminua amploarea fenomenului, Guvernul a adoptat recent Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 şi Planul de acţiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020.

Prin urmare, autorităţile publice, trebuie să considere problema drogurilor o problemă prioritară şi, de asemenea, trebuie să se implice în prevenirea şi combaterea consumului de droguri. Consider că autorităţile statului ar trebui să pună accentul, în primul rând, pe aplicarea cadrului legislativ adecvat, menit să asigure prevenţia şi combaterea acestui fenomen. Pentru ca dependenţa să nu se instaleze, trebuie să ne concentrăm pe diminuarea accesibilităţii la substanţele psihoactive, pe informarea despre respectivele substanţe şi efectele lor, dar şi pe suportul psihologic şi feedback-ul pozitiv al familiei.