Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.43 | Cornel-George Comşa - declaraţie politica "Investiţia în războiul minţii"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Investiţia în războiul minţii" Într-o societate aflată în continuă transformare, în care singurele certitudini sunt incertitudinile, unde agresiunea militară nu mai reprezintă o ameninţare la fel de brutală ca în secolul trecut, războiul s-a mutat în sfera virtualului, fiind oricând gata să acţioneze la comanda unor actori statali, dar mai ales la comanda celor nonstatali. Extinderea tipologiei riscurilor în era informaţională a condus la accentuarea incertitudinii asupra viitorului securităţii naţionale, europene şi euroatlantice. În viitorul apropiat, ne putem confrunta deopotrivă cu hackeri care sparg coduri de securitate guvernamentale, terorişti care au acces la arme biologice, state care pot lansa rachete cu încărcătură nucleară sau spioni cibernetici care culeg informaţii importante pentru securitatea unui stat. Dezvoltarea tehnologică accelerată şi exacerbarea permanentă a spaţiului virtual, un loc fără bariere şi frontiere, necontrolat din punct de vedere al traficului şi al rulajelor de informaţii, au creat un nou câmp de luptă, periculos pentru securitatea individuală şi colectivă, dar mai ales pentru securitatea naţională. În acest context, Parlamentul României trebuie să fie conştient de ameninţările cibernetice la care suntem supuşi în calitate de membru UE şi NATO şi să-şi concentreze atenţia către consolidarea legislaţiei în domeniu, dar şi către direcţionarea de fonduri bugetare către entităţile guvernamentale responsabile de combaterea cyberwar-ului. Cea mai recentă ameninţare la adresa securităţii cibernetice este fără îndoială legată de informaţiile privind existenţa unui departament militar al Coreei de Nord specializat în atacuri cibernetice, denumit "Biroul 121". Existenţa acestei ameninţări este vizibilă în intensificarea atacurilor asupra reţelelor guvernamentale din statele membre NATO, care au cuprins atât încercări de decriptare a informaţiilor secrete, cât şi infiltrări de viruşi cibernetici care să producă disfuncţionalităţi majore în sistemele de comunicaţii. Desigur, trebuie reiterat faptul că aceste tipuri de agresiune nu sunt singulare, ci îşi desfăşoară activitatea complementar cu organizaţiile teroriste, grupări structurate, multiple, asimetrice şi neconvenţionale, care şi-au lărgit aria de activitate, tipologia, mecanismele şi metodele de agresiune. Acestea sunt îndreptate împotriva sistemelor de tehnologia informaţiei şi de comunicaţii (IT&C), care fie reprezintă infrastructuri critice în sine (de exemplu telecomunicaţiile şi reţeaua Internet), fie sunt esenţiale pentru buna funcţionare a celorlalte infrastructuri critice ale statului (de exemplu infrastructura de transport aerian, feroviar şi rutier, sistemele de aprovizionare cu energie, gaze, petrol şi apă, serviciile medicale, sistemul financiar-bancar etc.). Ideea construirii şi dezvoltării Centrului Naţional Cyberint a fost una dintre cele mai bune mutări strategice ale României pe tabla de şah a intelligence-ului internaţional. Investiţia în performanţa şi elitizarea membrilor acestui Centru reprezintă garanţia păstrării României în sfera statelor care-şi asumă energic statutul de luptător împotriva terorismului cibernetic. România trebuie să înţeleagă deopotrivă mesajul extern al statelor partenere, de a finanţa intelligence-ul românesc pentru asigurarea perfecţionării resursei umane şi a diversificării mijloacelor şi surselor de obţinere şi prelucrare a informaţiilor. Consider oportună şi urgentă alocarea unui procent mai mare din PIB pentru structurile de intelligence românesc şi în special pentru substructurile responsabile de combaterea terorismului din mediul virtual şi a asigurării unei securităţi cibernetice în spaţiul geopolitic regional, dar şi între statele membre NATO. Sunt convins că Centrul Naţional Cyberint are nevoie de o alocare bugetară independentă şi ascendentă anual, astfel încât să facă faţă provocărilor actuale şi să se alinieze la standardele statelor partenere, în ceea ce priveşte infrastructura de combatere a ameninţărilor multiple din domeniul cibernetic. |



