Dezbateri parlamentare

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Dacă instituţiile îşi fac treaba, nu este nevoie de un cutremur care să ne trezească!"

De fiecare dată când într-o ţară apropiată de România se petrece o catastrofă naturală, inevitabil ajungem să ne întrebăm ce s-ar întâmpla la noi dacă am fi în aceeaşi situaţie. Tragedia care se petrece în aceste zile în Turcia, ţară prietenă, este, din nefericire, un nou semnal de alarmă şi pentru situaţia clădirilor din ţara noastră. Astfel, întreaga presă a declanşat o nouă campanie de interes public în ceea ce priveşte inventarul şi situaţia clădirilor cu risc seismic din România. Este şi normal să fie aşa, având în vedere încărcătura emoţională provocată de pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele uriaşe pe care un cutremur le produce.

O primă constatare este că, de cele mai multe ori, autorităţile române, dar şi opinia publică au fost mai degrabă reactive decât proactive în sensul în care de prea multe ori dezbaterea situaţiei clădirilor cu risc seismic s-a declanşat în urma unor cataclisme şi nu preventiv, înaintea producerii unor cutremure.

De altfel, în acest sens, ultimele frământări în spaţiul public legate de clădirile cu risc seismic au avut loc în urmă cu câţiva ani când, tot în urma unui cutremur din Turcia, opinia publică a semnalat că o mare parte din clădirile din Bucureşti s-ar putea prăbuşi. De aici şi până la crearea unei isterii generalizate, cu multiple conotaţii de război politic, nu a fost decât un pas.

În aceste zile, asistăm din nou la aceeaşi reacţie emoţională cu privire la subiectul consolidărilor necesare multor clădiri cu risc seismic din România. Dacă ar fi să urmărim dezbaterile şi părerile multora din invitaţii studiourilor de televiziune, am putea crede că trei sferturi din clădirile din ţara noastră se vor prăbuşi la primul cutremur.

Din fericire, în viaţa reală situaţia este fundamental diferită. Conform datelor Ministerul Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II. Dacă privim la nivelul întregii ţări, numărul acestor clădiri nu este de speriat, sarcina consolidării acestora nefiind una insurmontabilă. Problema este, însă, la faptul că uriaşa majoritate a acestor clădiri se află în Bucureşti! În capitală, pe de altă parte, sunt aproape 2.400 de clădiri cu risc seismic extrem de ridicat. O evaluare a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată că situaţia este mult mai gravă. În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parţial sau total".

Astfel, un seism puternic poate provoca decesul a peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată acelaşi document. Doar în capitala României! Spre informarea dumneavoastră, în anul 2021, Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire.

Pe de altă parte, Primăria din Iaşi a anunţat că în municipiu, în clasa de risc seismic I sunt 63 de blocuri, altele 69 sunt în clasa de risc seismic II, iar în clasa de risc seismic III, sunt 67 de blocuri. Primarul municipiului, aflat în mijlocul a multiple scandaluri şi dosare penale legate de construcţiile imobiliare din Iaşi, încearcă, din nou, să facă jocurile pentru marii imobiliari. Mihai Chirica a propus ca legislaţia să permită unui investitor imobiliar ca, pe lângă consolidarea blocului afectat de seism, să i se permită să construiască şi alte locuinţe prin aprobarea unui plan urbanistic zonal adecvat. Astea în condiţiile în care Iaşul nu are un Plan Urbanistic General din anul 1998!

Ceea ce se face că nu ştie primarul Iaşiului este că Parlamentul României a luat foarte în serios situaţia clădirilor cu risc seismic. La finalul anului trecut am dezbătut, amendat şi am aprobat Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Legea prevede lansarea unui program care să se desfăşoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I şi II) deţinute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorităţi şi instituţii publice. Normele de aplicare ale legii au fost publicate deja de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

Nu lipsa legislaţiei vulnerabilizează clădirile din ţara noastră, ci inerţia şi chiar "adormirea" unor edili şi a unor instituţii care ar trebui să îşi facă treaba!

Inspectoratul de Stat în construcţii trebuie să vegheze ca fiecare clădire nou construită să respecte toate normele în vigoare, mai ales cele legate de calitatea materialelor care, în cazul unui eveniment natural, să nu provoace pagube sau chiar pierderi de vieţi omeneşti. Instituţiile de pe lângă primăriile din oraşele mari trebuie să îşi facă treaba conform legii şi a unor mici sau mari înţelegeri cu firmele şi dezvoltatorii imobiliari. Legi sunt în România, însă ele trebuie respectate întocmai pentru ca efectele unor tragedii precum cele pe care le vedem astăzi în Turcia să nu se petreacă şi la noi în ţară!