Dezbateri parlamentare

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mă alătur colegilor mei liberali din Parlamentul European în ceea ce priveşte impunerea unei dezbateri serioase pe marginea Acordului global de combatere a contrafacerii (ACTA).

Ce este deranjant la fostul guvern Boc este semnarea - în foarte mare secret - la Tokyo, de către România, a Tratatului comercial pentru combaterea contrafacerilor (ACTA), la sfârşitul lunii ianuarie, premierul Boc declarând atunci că nu avea datele necesare să se poată pronunţa cu privire la acest subiect. Această declaraţie ridică mari semne de întrebare asupra modului în care s-a negociat acest document şi ce repercusiuni va avea el asupra utilizatorilor de internet.

Guvernul trebuia să organizeze dezbateri publice ample pentru că prevederile din ACTA sunt foarte importante. Prevederea prin care providerii de internet au obligaţia să vadă ce fac utilizatorii reprezintă o intruziune în viaţa privată şi se trece de la o extremă (de la aşa-zisa protecţie a proprietăţii intelectuale) în extrema cealaltă, prin impunerea cenzurii pentru un număr uriaş de utilizatori.

Nu sunt de acord cu pirateria sau contrafacerea pe internet, dar o întrebare ce se impune asupra acordului ACTA este reprezentată de cât de mult protejează acest tratat drepturile de proprietate intelectuală în raport cu imixtiunea pe care o presupune în viaţa privată a utilizatorilor de internet.

Una dintre temeri, exprimată de mii de utilizatori ai unor site-uri cu valoare de instrumente indispensabile de lucru care sunt rezultatul contribuţiei voluntare a milioane de anonimi, este posibilitatea îngrădirii unor libertăţi. Iar aceste dispute au apărut pentru că s-a încercat, neinspirat după părerea mea, comasarea a două probleme cu efecte distincte sub aceeaşi umbrelă a ACTA.

Mă întreb de ce guvernul nu a pus şi nici nu are de gând să pună subiectul ACTA în dezbatere publică, chiar dacă instituţia Comisiei Europene nu l-a pus în discuţie, mai ales că în România există deja o lege antipiraterie şi o lege malware.

Guvernul acestei ţări, care se pretinde european, are obligaţia să ştie ce semnează în numele românilor. Şi mai are obligaţia să prezinte acest acord şi să-l supună unei dezbateri politice serioase având în vedere că ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţă privată.

Guvernul bulgar a denunţat deja tratatul, iar guvernul polonez regretă că şi-a depus semnătura, nefiind exclusă, şi în cazul acestei ţări, o denunţare. Cum şi instanţe europene au găsit hibe majore tratatului, consider că nu este târziu pentru ca şi Cabinetul Ungureanu - care are şi motivarea că este nou în funcţie - să retragă semnătura României.