Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Diniţă:

"Rezolvarea problemei retrocedărilor, un demers îndelung aşteptat de români"

Intenţia Guvernului USL de a-şi asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe marginea proiectului de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate este lăudabilă şi necesară. Vorbim despre o problemă rămasă nerezolvată de toate guvernele care au condus România după 1989, iar legislaţia adoptată în acest sens nu a condus decât la acumularea a milioane de euro datorii, care vor trebui decontate de către statul român. Cu toate că USL are o majoritate covârşitoare în Legislativ, angajarea răspunderii Guvernului poate constitui un moment de solidaritate interpartinică, având în vedere partea de vină pe care o au toate partidele care au legiferat aspecte privitoare la despăgubiri. De altfel, fac un apel public către formaţiunile politice parlamentare să înţeleagă acest demers la adevărata sa dimensiune şi să fie de acord cu Executivul, pentru a readuce normalitatea din prisma retrocedărilor. Scopul Guvernului este ca, într-o perioadă de timp dictată de potenţialul bugetar, să mulţumească victimele României postdecembriste, iar păgubiţii să intre în posesia bunurilor avute prin retrocedare în natură sau, după caz, să-şi primească sumele compensatorii pentru averile lor pierdute.

Proiectul de lege prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură să primească puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le pot preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor. De asemenea, vor fi menţinute principiile pentru"restituire în natură, reeşalonare, impozitarea celor care au drepturi litigioase". Potrivit documentului, foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de trei ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.

Problema restituirilor trebuie odată şi odată finalizată, din cel puţin două motive principale. În primul rând, România nu îşi poate permite la nesfârşit să nu soluţioneze aceste litigii, deoarece fiecare zi este importantă pentru foarte mulţi dintre păgubiţi, mă refer la cei în vârstă, care şi-au pierdut speranţa de a mai intra în posesia bunurilor confiscate. În al doilea rând, suntem şi sub presiunea termenului de 12 aprilie 2013 dat de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), care obligă statul român să ia măsuri pentru remedierea problemei retrocedărilor.Consider că Parlamentul trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi raţiune în abordarea acestui subiect, fără îndoială delicat, cu atât mai mult cu cât în discuţie se află munca şi viaţa a mii de români.