Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Toţi pentru medici, medici pentru toţi!"

Pentru că sunt unul dintre cei care înţeleg perfect problemele tinerilor medici rezidenţi, venind dintre cei care a trăit în sistemul sanitar, mi-am propus ca în declaraţia de astăzi să îmi exprim susţinerea şi înţelegerea faţă de încercările prin care trec aceştia. Sloganul "Toţi pentru medici, medici pentru toţi!" se regăseşte ca laitmotiv al campaniei "De profesie: medic în România", care îşi propune creşterea numărului de medici în ţară la mia de locuitori de la 2,4 la 2,6 până în 2015, campanie susţinută de Consiliul Investitorilor Străini, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii. Lăudabilă iniţiativă, pentru că se încearcă, cu toate resursele care ne mai sunt la îndemână sau care se creează, menţinerea tinerilor medici în ţară. Uşor-uşor spitalele s-au depopulat, diversele sisteme sanitare le-au şubrezit sau le-au închis. Există un singur motiv pentru care medicii rezidenţi pleacă din ţară: salariul! Din acelaşi motiv s-ar putea şi întoarce să lucreze în ţară. Într-un an ies de pe băncile universităţilor aproximativ 5000 de absolvenţi (la ultimul concurs de rezidenţiat au fost la medicină 4.100 pe un număr de 3800 de posturi).

Acest lucru înseamnă că la fiecare două ore intră un nou medic în sistem, suficient cât să compenseze pierderile, inclusiv cele naturale.

Problema este că echivalentul a jumătate din cheltuielile de şcolarizare şi formare suportate de stat se duc în afara ţării şi drama personală a celor forţaţi să pribegească crezând că vor avea o viaţă mai bună creşte.

Recent, preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae, declara că statul a pierdut, în ultimii ani, peste 226 de milioane de euro prin plecarea din ţară a aproximativ 20.000 de medici, mulţi dintre migranţi având specializări deficitare în România, ceea ce a generat noi cheltuieli, pentru formarea altor echipe. Dar adevărata pierdere nu este cea materială, ci cea a pierderilor calităţii îmbunătăţirii sistemului sanitar. Medicii rămaşi vor trebui să lucreze mai mult, vor fi tot mai obosiţi şi, implicit, riscul de a greşi creşte. M-am bucurat să aud declaraţia ministrului în care se susţine că veniturile obţinute din reorganizare şi restructurare rămân la nivelul ministerului, de asemenea să ştiu că se lucrează la un proiect de regândire a statutului medicului şi din punct de vedere al salarizării, în urma căruia aceştia ar avea mai multe opţiuni de creştere a veniturilor. Medicul poate fi angajatul exclusiv al spitalului sau i se oferă posibilitatea de a lucra într-o secţie privată a acelui spital. Un medic va putea să-şi desfăşoare activitatea independent, ca profesionist, pe baza autorizării de liberă practică dată de CMR sau poate lucra part-time la un spital şi la câteva cabinete particulare. Trebuie să li se dovedească încă de la început că este nevoie de ei, medicii rezidenţi au nevoie de îndrumare pentru a-şi construi o imagine bună atât în rândul colegilor de breaslă, cât şi în rândul pacienţilor, trebuie pus accent pe oportunităţile pe care le oferă o imagine bună, construită în timp, atât din punct de vedere al relaţiei cu pacienţii, cât şi din punct de vedere al comunicării cu ceilalţi medici.

După părerea mea, în ceea ce îi priveşte pe medicii rezidenţi, mesajul "avem nevoie de voi" se construieşte în rezidenţiat şi se dovedeşte în practică. Să încetăm să mai fim fabrică de medici pentru străinătate, este timpul să reconstruim pentru noi!