Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Ciuhodaru:

10% false - 100% fraudă

Serviciile medicale fictive precum consultaţii şi internări inexistente, examene de laborator şi explorări imagistice neefectuate, tratamente inventate sau reţete falsificate ajung la 10% din bugetul Ministerul Sănătăţii.

Această fraudă creează prejudicii pacienţilor care au nevoie de tratament şi afectează desfăşurarea unei activităţi normale în întreg sistemul de sănătate.

Proiectul meu de lege va reduce frauda din sistem prin implicarea în mecanismul de control a celor care plătesc asigurări de sănătate. Acest proiect prevede că pacienţii vor fi informaţi cel puţin o dată pe an de către casa de asigurări asupra datei, tipului, furnizorilor şi valorii serviciilor medicale decontate de către casa de asigurări pe numele asiguratului, prin scrisoare recomandată trimisă la adresa de domiciliu din baza de date a casei de asigurări.

Asiguraţii vor avea astfel posibilitatea să sesizeze eventuale nereguli şi să oprească frauda, iar asiguratorul va fi informat asupra serviciilor medicale fictive sau abuzive şi îşi va putea orienta mecanismele de control spre zonele de risc.

Două exemple sunt simptomatice pentru mecanismele şi amploarea fraudei:

(1) Reţeaua internărilor fictive dintr-un spital privat din Timişoara a creat un prejudiciu estimat la 1,5 milioane de lei. La iniţiativa conducerii au fost făcute 500 de internări fictive utilizând datele personale ale unor bătrâni pe care le adunaseră în campanii umanitare sau au fost internate scriptic timp de 2 zile până şi gravidele prezentate doar pentru controlul periodic al sarcinii.

(2) Reţeaua analizelor şi reţetelor fictive din Bucureşti a creat un prejudiciu de 500000 de euro prin emiterea a 14000 de bilete de trimitere falsificate pe numele a 800 de pacienţi şi a implicat 42 de medici şi laboranţi.

Medicii de familie sau medicii specialişti au emis bilete de trimitere către laboratoarele de analize utilizând numele pacienţilor din lista de consultaţii, primind în schimbul unor analize neefectuate vreodată 10% din banii decontaţi de CNAS.

Aceiaşi medici au prescris tratamente de 1,6 milioane de lei pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi au trimis reţete false unor farmacişti care falsificau semnăturile pacienţilor şi le decontau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Farmacia realiza profit, decontând de la Casa de Asigurări de Sănătate medicamente care rămâneau practic în stoc, iar farmaciştii implicaţi obţineau şi un profit personal prin primele obţinute pentru creşterea artificială a vânzărilor. Medicii care prescriau reţete false primeau, la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri de 3- 5% din valoarea totală a reţetelor

Proiectul de lege nu presupune alocări bugetare şi niciun fel de investiţii, dar poate aduce 200-300 milioane de euro în sistemul de sănătate.