Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Giugea:

"Se anunţă a doua revoluţie a «mămăligii»"

Mulţi dintre noi nu am uitat niciun moment tristele momente ale Revoluţiei române, nu i-am uitat pe tinerii care au spălat cu sângele lor străzile, pentru ca noi să ne putem bucura de libertate, şi nu am uitat nici celebra expresie rostită în acele zile istorice, când se spunea că "a explodat mămăliga românească". Oricât ar fi vrut unii să denatureze sensul mişcărilor populare care au condus la înlăturarea comunismului, cred că expresia care făcea din "mămăligă" un adevărat simbol revoluţionar, spunea în mare parte totul despre eşecul unui regim negru - umilinţă, degradare şi foame.

Cei mai tineri, care au avut şansa să se nască în libertate, trebuie să ştie astăzi că în anii ’80 partidul unic de guvernământ anunţa în fiecare zi, prin postul public de televiziune sau prin liderii nomenclaturişti, creşteri economice record, creşteri fără precedent ale producţiei de cereale, revoluţii tehnologice nemaivăzute, libertăţi nemaiîntâlnite, dar şi o adevărată evoluţie a speciei umane - "omul nou". În realitate, poporul român, scos cu forţa în stradă pentru a manifesta bucuros pentru falsele performanţe ale economiei comuniste, dormea în frig, în beznă şi în igrasie, vorbea şi glumea în şoaptă şi se bucura că are pe masă măcar o mămăligă.

Departe de mine gândul de a face vreo comparaţie între ceea ce a trăit poporul acesta în perioada comunistă şi vremurile noastre curente. Însă nu pot să nu constat că, pentru marea masă a populaţiei, neîncrederea în democraţie şi economia de piaţă, în valorile Uniunii Europene, vine din faptul că standardul de viaţă al celei mai mari părţi a populaţiei nu s-a ameliorat, aşa cum se spera la începutul anilor ’90.

Este drept, că lumina nu se mai stinge de la centru, ca în programul comunist de raţionalizare a energiei, însă, astăzi, românul o stinge el, de bunăvoie, pentru că nu-şi mai permite să plătească factura tot mai mare de la o lună la alta. Şi căldură este şi în calorifere şi prin încălzirea cu gaz sau cu lemne, dar sunt tot mai multe cazurile în care familiile dorm îmbrăcate, în frig, pentru acelaşi motiv - nu-şi permit. Magazinele au galantarele pline. Dar nimic nu-i pe gratis! Or, dacă ar fi să comparăm preţul bunurilor de bază din magazinele româneşti cu cele din statele dezvoltate, chiar putem fi mândri că i-am întrecut şi noi, măcar o dată, pe americani, pe nemţi şi pe italieni. Aşadar, la aproape trei decenii de la căderea comunismului, românul încă se bazează în principal tot pe mămăligă.

Socialismul ştiinţific, testat decenii la rând pe pielea românilor, nu ne-a adus nici bunăstare şi nici progres. Este şi motivul pentru care România a fost una dintre cele mai slab dezvoltate state care au aderat la Uniunea Europeană. Din păcate, nici după 28 de ani de la căderea comunismului nu am scăpat de metehnele fostului regim. Aceeaşi filosofie economică şi socială păguboasă este dusă mai departe de cei care se autointitulează astăzi mari sociali şi democraţi.

Modelul socialist, implementat astăzi în România, de Guvernul PSD-ALDE, condus de Liviu Dragnea, poate fi denumit, fără echivoc, un "socialism de caviar". O astfel de titulatură este pe deplin justificată prin avuţia greu de justificat a liderilor care au lucrat toată viaţa lor la stat. Unele averi i-ar face invidioşi chiar şi pe milionarii americani. "Socialismul de caviar" al PSD-ALDE se vede şi mai bine în acţiunile pe care le-au întreprins la guvernare. Adică iau de la cei mulţi şi dau celor puţini, iau de la cei cu venituri modeste şi dau celor cu venituri uriaşe. Da, aşa arată "dreptatea socială" a liderilor social democraţi, iar ea se poate vedea cu ochiul liber în toate deciziile luate în ultimul an!

Pensiile speciale, cele uriaşe, au crescut? Da, au crescut! Pensiile celor 5 milioane de pensionari au crescut de la 1 ianuarie? Nu, nu au crescut, deşi Legea asta prevede! Salariile potentaţilor din sistemul public au crescut? Da, au crescut! Salariile a sute de mii de profesori, medici şi poliţişti au crescut? Nu, au scăzut! Creşterea accelerată a preţurilor a lovit în cei cu venituri mari? Nu, au lovit în cei care a căror leafă nu ajunge nici pentru o lună!

Fiscalitatea excesivă asupra salariilor în cine loveşte, dacă nu tot în cei peste 4 milioane de salariaţi, dintre care, peste un milion obţin un salariu minim pe economie. Inflaţia tot mai mare în cine loveşte, dacă nu tot în românul de rând, adică în românul care a dus o viaţă grea şi în vechiul regim şi pentru care nu există o speranţă în mai bine, nici cu un Guvern social-democrat.

Oare pe cine poate convinge Liviu Dragnea, cu discursuri asupra creşterii economice record şi a recoltelor uriaşe de floarea soarelui, atâta vreme cât viaţa românilor este mai grea şi mai injustă? Nici Dragnea şi nici Tăriceanu nu au aflat că românul rabdă mult şi multe, însă să-i ferească Dumnezeu de o nouă "revoluţie a mămăligii", care nu pare să fie prea îndepărtată!