Dezbateri parlamentare

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Dialogul politic a devenit o prematură competiţie electorală"

România trece printr-o perioadă complicată. Incidentul petrecut duminica trecută, la sediul PSD din Satu Mare, poate fi considerat un simptom îngrijorător al nivelului la care a ajuns tensiunea în spaţiul public.

Dar soluţiile politice propuse ca alternativă în ultimele zile nu par dintre cele mai inspirate. Recent, cineva a cerut apăsat demisia Guvernului, organizarea unui referendum pentru justiţie şi alegeri anticipate. Uşor de zis! Fiecare dintre cele trei acţiuni este legată implicit de o procedură juridică de urmat.

De exemplu, demisia Guvernului este de fapt, conform Constituţiei României, art. 110 alin. (2), demiterea guvernului şi aceasta se realizează prin retragerea de către Parlament a încrederii acordate la învestire.

Dacă se doreşte organizarea unui referendum pentru justiţie, în baza art. 90 din Constituţia României, trebuie avută în vedere o definire mai exactă a temei de consultare care să fie mai mult decât o formulare generică. Legea referendumului stabileşte foarte clar că sunt considerate probleme de interes naţional următoarele categorii de probleme: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării şi adoptarea unor decizii politice deosebite. Adoptarea unor decizii politice deosebite se poate referi la: regimul general al proprietăţii publice şi private; organizarea generală a învăţământului; structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale; încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; integrarea României în structurile europene şi euroatlantice; regimul general al cultelor.

După ce a fost definit obiectul consultării populare, procedura stabileşte că Parlamentul României elaborează o lege şi, în conformitate cu ultimele modificări adoptate în plenul Parlamentului, referendumul naţional are loc în ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la data adoptării în Parlament a actului normativ de revizuire a Legii fundamentale, urmând ca această dată să fie adusă la cunoştinţa publică de Guvern. După parcurgerea acestei etape preliminare, este rândul Guvernului să treacă la organizarea efectivă. Rezultă că şi pentru finalizarea acestei propuneri este nevoie de colaborarea efectivă a Parlamentului şi Guvernului.

Cea de-a treia propunere politică este organizarea de alegeri anticipate, deoarece acestea ar fi singura modalitate de a relegitima clasa politică. Chiar şi aşa, pentru a ajunge la alegeri anticipate, se trece printr-o procedură legală constituţională care prevede mai mulţi paşi. Art. 89 alin. (1) stabileşte următoarele: "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Şi de data aceasta, pentru a organiza alegeri anticipate, este nevoie obligatoriu şi de implicarea răspunderii instituţionale a Parlamentului României.

După această scurtă trecere în revistă, concluzia care se desprinde este una singură. Aceste propuneri nu sunt realizabile practic, iar mesajul lor comun pare să devieze de fapt spre registrul unei competiţii electorale premature. Şi nici măcar nu ne aflăm încă la jumătatea mandatului.

De curând, reprezentantul Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria a afirmat că România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar care nu s-a tradus în reducerea sărăciei şi a discrepanţele regionale şi sociale. Nu am vreo îndoială că singura soluţie politică de reducere a sărăciei se poate baza doar pe un program social-democrat. Un astfel de program a fost asumat de Partidul Social Democrat la ultimele alegeri parlamentare şi este pus în aplicare în mod susţinut de Guvern.

Dorim ca la următoarele alegeri generale să le putem prezenta oamenilor ceea ce am realizat pentru ei în toţi aceşti ani. Să ne onorăm promisiunile va fi cea mai temeinică formă de respect faţă de cei care ne-au acordat încrederea lor prin vot!