Neculai Iftimie
Neculai Iftimie

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 aprilie 2019

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/2019
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 aprilie 2019

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.44 Neculai Iftimie - declaraţie politică: "Încă un pas legislativ spre dezvoltarea zonelor turistice şi de agrement din zonele montane ale României;

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Neculai Iftimie:

"Încă un pas legislativ spre dezvoltarea zonelor turistice şi de agrement din zonele montane ale României"

Zona montană în general se concentrează printr-o mare acumulare de resurse turistice.

Dezvoltarea turismului montan presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea sa, să aibă menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitul turistic intern şi internaţional şi care să permită accesul.

Relieful montan, care include lanţul carpatic, are o altitudine medie de 950 de metri, un grad de fragmentare mare, impus de multitudinea depresiunilor, a văilor adânci şi a pădurilor joase, situaţie care a favorizat atât aşezările umane, cât şi o intensă circulaţie a oamenilor.

Carpaţii Orientali reprezintă cea mai extinsă grupă a Carpaţilor Româneşti, cu o suprafaţă de 34.500 de km2.

În Carpaţii Orientali se găsesc cele mai extinse păduri de pe teritoriul României.

Vechimea locuirii acestor munţi este atestată de vestigii aparţinând culturilor paleolitice. Mai sunt numeroase aşezări neolitice şi din epoca bronzului.

Este de remarcat faptul că 11,5% din capacitatea de cazare turistică a ţării noastre este concentrată în staţiunile montane.

Strategia de dezvoltare a turismului din zonele montane trebuie să fie una unitară, aflată în concordanţă cu alte politici şi programe care vizează această zonă. Astfel, eforturile orientate în direcţia relansării agriculturii din aceste zone - de exemplu programele de dezvoltare montană a zonei aprobate de Parlament - au o legătură directă cu turismul, întrucât turismul rural prezintă un potenţial ridicat de dezvoltare. Programele de dezvoltare a infrastructurii de transport trebuie să vizeze recondiţionarea şi modernizarea rutelor ce asigură accesul în zona montană.

În acest sens, Parlamentul, prin modificarea şi completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi lucrări de corectare a torenţilor, a dat posibilitatea ca acestea să treacă din domeniul public al statului şi din administrarea Romsilva în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, cu titlu gratuit.

Având în vedere că la nivel naţional sunt multe drumuri forestiere care deservesc 100% fondul forestier proprietate publică şi, în acelaşi timp, zonele turistice şi de agrement de pe teritoriul unor unităţi administrative teritoriale, s-a dat posibilitatea legală ca şi aceste drumuri să treacă în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea dezvoltării şi modernizării acestora cu fonduri europene şi naţionale. Un argument în sensul celor menţionate îl reprezintă că drumul forestier deserveşte şi poate deservi cabane turistice, hoteluri, stâne europene şi pârtii de schi.

În concluzie, se poate afirma că turismul montan românesc poate fi resuscitat prin pârghii legislative care să ducă la o valorificare optimă a acestui potenţial.