Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel Itu:

"Fonduri pentru reabilitarea monumentelor istorice"

În fiecare an, la data de 18 aprilie, sărbătorim Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor. Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural a fost adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972, iar România a acceptat Convenţia la data de 30 martie 1990, prin Decretul nr. 187/1990.

Ţara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric din Sighişoara, Biserici de lemn din Maramureş, fiecare zonă a României având numeroase monumente cu care ne putem mândri şi pe care avem obligaţia să le conservăm pentru generaţiile viitoare. Scopul acestei sărbători este de a oferi posibilitatea conştientizării de către populaţie atât valorii şi diversităţii patrimoniului la nivel naţional şi mondial, cât şi expunerii şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, încurajarea eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa.

Statul are un important aport în ceea ce priveşte conservarea şi reabilitarea monumentelor şi siturilor, iar noi, social-democraţii, nu doar că am înţeles această responsabilitate, ci am luat măsuri concrete în acest sens. Astfel, Camera Deputaţilor a adoptat chiar săptămâna trecută Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2018 privind aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se aprobă în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru implementarea Programului, alocarea de credite de angajament pentru perioada 2019-2026 în cuantum de 4,5 miliarde lei, în baza cărora se pot încheia contracte de finanţare multianuale. Programul are ca scop general finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli de investiţii: achiziţia de imobile monumente istorice şi de bunuri culturale mobile clasate, prin exercitarea dreptului de preemţiune al statului, în condiţiile legii; construirea de obiective culturale, reprezentând construcţii cu destinaţie culturală sau în care se desfăşoară activităţi în domeniul cultural, de informare şi de educaţie permanentă, se oferă servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea coeziunii sociale şi a accesului la informaţie; realizarea de lucrări de intervenţie, reabilitare şi/sau modernizare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, definite la art. 3 lit. a) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înscrise în Lista monumentelor istorice, actualizată, cu respectarea prevederilor respectivei legi; realizarea de lucrări de intervenţie, reabilitare şi/sau modernizare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a obiectivelor culturale, cum ar fi biblioteci, muzee, centre culturale, instituţii de spectacole sau concerte şi alte obiective cu destinaţie culturală.

Judeţul Cluj, pe care îl reprezint în Parlamentul României, are un număr însemnat de monumente istorice, respectiv 1.791, conform listei întocmite de Ministerul Culturii. O parte dintre acestea se află în municipiul Dej sau în localităţile din apropiere. De exemplu, la Dej se află Casa "Ioan Vaida Voevod", unul dintre arhitecţii Marii Uniri, Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil", precum şi multe alte lăcaşuri de cult sau mănăstiri şi alte clădiri cu deosebită valoare istorică. Mai mult, chiar centrul municipiului Dej este declarat monument istoric.

Aşadar, mă bucură faptul că Guvernul PSD acordă atenţia cuvenită trecutului cu tot ceea ce ne-a lăsat bun, creând un program prin care autorităţile interesate, inclusiv cele locale, au la dispoziţie fonduri pentru a conserva şi a pune în valoare aceste comori arhitecturale.